Directia Generala Administratie si Relatia cu CGMB - CONSULTAREA CETĂȚENILOR ȘI A ASOCIAȚIILOR LEGAL CONSTITUITE
Proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului București 2021-2030
«« Înapoi la lista proiectelor supuse dezbaterii
Comentarii
Mircea 2026-07-06 23:30:42
Nu înțeleg de ce nici măcar în randări nu puteți prezenta o pistă de biciclete cu intersecție protejată corect executată. Nu există piste de biciclete sigure fără acest element de proiectare pe care administrația trebuie să-l internalizeze la sânge.
Hanna DERER 2026-07-07 18:22:44
Mulțumiri tuturor autorilor care au contribuit la elaborarea SIDU.
Cele ce urmează se referă exclusiv la capitolul 8, dedicat patrimoniului cultural construit.
1. A compara PUZ ZCP adoptat în anul 2000 cu OM 562/2003 este contraindicat deoarece
1.a. nici o lege nu se aplică retroactiv,
1.b. OM 562/2003 nu cuprinde definițiile valorilor culturale care trebuie protejate și nici nu face trimitere la OM 2682/2003 care, pe vremea aceea, cuprindea definițiile necesare (și a fost înlocuit ulterior cu OM 2260/2008, menționat în capitolul 8 din SIDU),
2. Rezultă, inclusiv din concluziile grupului de lucru (Tabelul 16, punctul 3.2.), că există pericolul ca varietatea proprie zonelor construite protejate din București să fie nivelată sau chiar eliminată (prin recunoașterea unui număr mai redus de zone construite protejate care, deci, ar putea ajunge să fie reglementate identic). Standardizarea dorită pentru construirea unei baze de date ușor de utilizat (vezi al doilea punct al concluziilor și recomandărilor pentru strategie) nu trebuie să devină un scop în sine, ci trebuie pusă în slujba diversității proprii patrimoniului cultural construit (care, în ansamblul său, se caracterizează, în fapt, prin unitate în diversitate).
3. Pentru viitoarea bază de date precum și pentru ghidurile de bune practici este utilă baza de date Catalog București al ARCEN (asociație de altfel menționată în Tabelul 17).
4. Ar fi ideal ca viitoarea bază de date a municipiului București să poat fi conectată la viitoarea bază de date a patrimoniului cultural construit dedicat întregii țări (și de care bază de date se ocupă Institutul Național al Patrimoniului).
5. După cum am menționat deja, OM 562/2003 nu cuprinde definițiile valorilor culturale care ar trebui protejate (prin PUZ ZCP). Desigur, aceasta este o chestiune care afectează toate zonele construite protejate din toate localitățile din România dar, pînă la remedierea situației la nivel național, autoritățile locale din București s-ar putea asigura prin PUZ ZCP în curs de elaborare că beneficiază de aportul pe care îl aduce OM 2260/2008 (prin stabilirea, definirea și descrierea valorilor culturale relevante). În fond, indiferent de intensitatea de manifestare (de la monument istoric înscris pe Lista Patrimoniului Mondial, la imobil neclasat dar esențial pentru o zonă construită protejată), instrumentul de manifestare este același și anume fondul construit (de la tramă stradală și parcelar pînă la relațiile cu spațiile neconstruite și vegetația).
6. De vreme ce sînt apreciate pozitiv reglementările adoptate în anul 2006 pentru 12 zone construite protejate și de verme ce acestea au fost elaborate pe baza unei metode (descrisă parțial în cazul zoneo construite protejate 02 Calea Griviței), de ce ar fi necesară o nouă variantă experimentală (vezi Tabelul 17, punctul 2, subpunctele 3 și 4)?
7. Analiza critică a LMI (vezi Tabelul 17, punctul 3, subpunctele 1 și 3) ar trebuie completată cu ordinele de ministru de clasare și de declasare emise din anul 2015 pînă în prezent și ar beneficia la rîndul ei de baza de date Catalog București. De asemenea, ar fi utilă distincția între clădiri în stare de colaps (adică de ruină inutilizabilă) și clădiri dispărute (uneori deja înlocuite cu unele noi).
8. Eventualele concursuri de arhitectură ar trebui să aibă la bază studii de fundamentare de specialitate precum și teme de proiectare avizate favorabil de către Ministerul Culturii sau, după caz, Direcția pentru Cultură a Municipiului București și nu ar trebui să premieze și să promoveze propuneri care nu le respectă.
9. În documentul pus la dispoziție există cîteva pagini care par să fi fie rezultatul unei erori de editare (din word în pdf).
Alle 2026-07-08 22:36:15
Tranziția asta verde nu se aplica “dupa ureche” doar pentru ca vin niste “norme” de la UE. Se aplica in funcție de posibilitățile reale locale. In București aceste posibilități sunt restrânse. 1 persoanele platitoare de taxe NU sunt de acord cu micșorarea carosabilului 2 Bucurestiul nu are o clima proetenoasa cu “green transport” in sensul biciclete/trotinete, mentalitatea NU este a olandezilor si nu se va schimba. Impunerea acestor schimbari doar “pentru ca UE” va duce doar la ura si extremism. O miscare foarte proasta. 3 cu toate ca problema poluarii este reala, mult mai reala este poluarea la nivel global, si cat timp alte tari poluează cu %%%% peste, sacrificiile noastre sunt inutile. De altfel, sa platim TOTI mai multe taxe NU salveaza planeta. Mobilitatea urbana ar beneficia de reglementari: taxe pe masinile foarte vechi pentru descurajarea lor. Taxe foarte mari pentru masini din alte judete (incl IF) care se muta in B (nu doar tranzit/turistic). Nu se permite înmatricularea pe B decat in conditii de resedinta indelungata.
Tami 2026-07-09 10:09:54
Am lucrat la masterplanul pe turism Ro 2007- 2026, strategia ot turism a Carpatilor Romanesti 2014. Aceasta strategie urbana este prea extinsa cu detalii care nu isi au rostul. Toate strategiile europene trebuies mc doar mrntionate si anexat linkul lor. Pt Bucuresti, nu avem nicio strategie de crearea a unei zone metropolitane si nici de eliminare a sectoarelor. Daca este axata pe domeniul urban, aceste trebuie sa fie dominant si nu amestecat cu altele. In plus nu avem PUG pt Capitala si nici pt sectoare. Legile de urbanism si amenajare teritoriului si cea privind adm. publica sunt mai tari decat aceasta strategie. La fiecare actiune pe sectoare, lipseste cine o face si din ce resurse baneste. Toata aceasta strategie4 este una de sertar si care plateste bani multi catre firmele de consultanta.
Moni 2026-07-10 09:23:32
O strategie clara are maxim 350-450 pg. Obs 1.Demografic nu avem o situatie actuala si viziune de crestere a nr. loc, densitate, structura pt 20 de ani.2. Regenerarea urbana se face pe 50 % constructii, 50% spatii verzi, toate terenurile foste industriale sunt cu zeci de blocuri dense. 3.Trama stradala de sec 19, include doar bucati largite si piste biciclete. Se impune renuntarea la o banda auto pt transp.public si biciclete. 4.Poluarea aer, fonica, apa, sol, termica la maxim, nu sunt concret actiuni de limitare. Reabilitare termica doar cu vata bazaltica si pasla. 5.Se aplica tot pe sectoare, si nu unitar, f.sector face ce vrea si cum vrea. 6. Nimic de o zona metropolitana, ca extensie teritoriu. 7. Strategie SIDU inainte de PUG municipiu, PUG sectoare si PUZ cartiere si microcartiere. 8. O strategie SIDU ca sa sune bine la UE dar nu face Capitala mai aerisita, respirabila, europeana.Avem azi o jungla urbana inestetica si nefunctionala, la mana mafiei imobiliare.
Iuli 2026-07-13 19:31:41
Buna ziua! In ceea ce priveste proiectul privind centura verde Bucuresti , va rog luati in considerare avand in vendere constructia noului inel de centura A0 , padurea Dorobantului aflata in proximitatea centurii, in zona Ciorogarla-Domnesti, este foarte important ca aceasta zona impadurita sa fie mai bine conservata si protejata deoarece s-au facut defrisari masive in ultima perioada. Este important atat pentru capitala cat si localitattile limitrofe atat din Ilfov cat si din judetul Giurgiu sa existe o zona de protectie impotriva poluarii si protejarea mediului. Va multumesc!
Comentarii colectate prin alte mijloace