Directia Generala Administratie si Relatia cu CGMB - CONSULTAREA CETĂȚENILOR ȘI A ASOCIAȚIILOR LEGAL CONSTITUITE
Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea și funcționarea teraselor temporare amplasate pe domeniul public și privat al Municipiului București și abrogarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 114/2016, a Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 625/2017, a Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 273/2020, a Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 52/2021 și a Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 133/2021
«« Înapoi la lista proiectelor supuse dezbaterii
Comentarii
Alex 2026-06-11 22:21:53
Buna ziua, ati promis ca nu se vor solicita acte care sunt deja solicitate de exemplu pentru emiterea autorizației de funcționare. Daca depunem autorizatia de funcționare inseamna automat ca s-a depus ISU, DDD, salubrizare, act chirie sau proprietate etc.
Explicitati ca acordul vecinilor este cerut doar pentru amplasarea teraselor vis-a-vis sau in dreptul lor, nu in dreptul fatadei proprii.
AAALBU 2026-06-12 09:35:13
1. In HCG 114 era specificat "pe terasele sezoniere se admite muzica live, fără sisteme de amplificare, cu respectarea normelor de ordine și liniște publică și a nivelurilor de zgomot permise de legislația de mediu și sănătate publică pentru vecinătăți locuite". Aceasta noua hotarare da liber la muzica pentru orice terasa. Orice zona pietonala va deveni o cacofonie de nedescris. Nu este deloc necesara mentiunea orelor de liniste deoarece acestea sunt deja reglementate. "bass puternic, volum ridicat sau variații dinamice" nu inseamna absolut nimic si este imposibil de probat daca nu exista limite clare. Este o formulare foarte nefericita care lasa loc tuturor abuzurilor si va incuraja coruptia (vor fi considerati cu "volum ridicat" doar cei care nu platesc in lipsa unei limite clare). Este o formulare foarte nefericita care va face viata rezidentilor un calvar si da liber la discoteci in aer liber.

2. spatiul de trecere: "Acolo unde nu este posibil, se acceptă minim 1,50 m, dar cu „buzunare de așteptare” de 1,80 \times 2,00 m la fiecare 25 de metri". Ce inseamna unde nu este posibil? Ca peste tot nu este posibil daca eu nu consider ca e posibil? Nu are niciun sens aceasta exprimare. 1.5m va fi noua norma iar in 1.5m nu poate trece decat un om. PEntru strazi intens circulate, unde terasele isi doresc sa fie, 1.5m devine un pericol public. Acolo unde nu este posibil... nu este posibil. Nu inteleg de ce ne trebuie o derogare pentru situatii unde nu este posibil sa avem siguranta pietonilor. Daca nu este posibil, nu este posibil.
Tami 2026-06-12 09:59:33
Am parcurs acest document dar ar trebui extins. 1. Sa fie aplicat in toate sectoarele nu doar in Centrul istoric. 2. Pe trotuoarele medii si mari sa fie prevazute doar un sir de mese cu scaune de a lungul vitrinelor, acum sunt in multe locuri pe 2- 3 randuri iar trotuarul devine la 50cm. 3. In viitor interzise in parcuri, toate restaurantele, piscinele si berariile. Beau, se imbata si distrug, dale, banci, rup vegetatie, arunca gunoaie in lacurile adiacente.
Cetatean oripilat de terasele pirat 2026-06-12 21:36:07
Buna ziua, proiectul se face ca nu vede ca ilegalitatile se fac prin utilizarea fara autorizatie a curtilor, terenului pentru terase sezoniere pirat, nedeclarate, in dreptul localurilor chipurile autorizate in interior, sub ochii politistilor locali mituiti, pina noaptea tirziu fara nici un respect pt lege si pt programul de functionare. Ora 22h00 este o ipocrizie totale, circul cu bautura si galagie incepe chiar la 22 si continua ilegal pina dupa miezul noptii.
Cetatean oripilat de terasele pirat 2026-06-12 21:43:59
Buna ziua, care sunt masurile sau contraventiile pentru utilizarea fara autorizatie a curtilor, terenului etc pentru terasele sezoniere pirat, nedeclarate, in dreptul localurilor care au doar autorizate in interior si isi permit sa serveasca si afara fara sa ceara nici un aviz de terasa sezoniera, sub ochii politistilor locali ? Va pun la dispozitie oricind nume, ore, locatii si inregistrari video ! Si nu odata pe luna, ci zilnic !
RP 2026-06-15 09:40:26
Pentru a usura transmiterea de comentarii pe textul documentului (propuneri de reformulari si completari), va rugam sa puneti la dispozitie si o varianta editabila a textului Regulamentului.
Transparenta Decizionala 2026-06-15 09:46:31
Felicitari D-le primar!
Faceti o campanie anti-coruptie si promovati "legea transparentei decizionale", lege care este un drept al cetatenilor de a controla banul public, nepotismul si hotia din administratile publice locale!
Invatati cetatenii cum sa se implice in societate, prin asociatii locale!
Sunt in Spania din 2000 si Spania a scapat de mafia din administratile publice locale, prin asociatii locale si "legea transparentei decizionale",prin educatie cívica, empatie si implicare!
Liselotte 2026-06-15 09:57:17
Buna ziua, va rugam mai stati putin pe zgomotul produs de terase. Masurare decibeli, analizat cum distruge bassul cladirile din jur, precum si linistea locuitorilor din zona! Este inadmisibil sa fim fortati sa stam cu geamuri inchise toate serile de vara SI TOT SA AUZIM BASS!
EAC 2026-06-15 10:09:34
Cu privire la art. 10 alin. (2):
Se propune completarea dispoziției cu un termen expres în care titularul are obligația de a proceda la dezafectarea terasei. În lipsa stabilirii unui termen clar, obligația de dezafectare rămâne lipsită de un reper temporal, ceea ce poate întârzia punerea sa în executare și îngreuna aplicarea eventualelor măsuri sancționatorii.
Cu privire la art. 12 alin. (3):
Se recomandă reformularea textului pentru a delimita în mod clar situațiile în care este permisă utilizarea televizoarelor. În forma actuală, sintagma „evenimente sportive” este susceptibilă de o interpretare extensivă, în sensul că ar putea justifica utilizarea permanentă a acestora, având în vedere existența continuă a unor transmisiuni sportive pe diverse canale de televiziune.
Cu privire la art. 16:
Se propune completarea prevederii cu precizări privind modalitatea de calcul a lățimii minime de 1,1 m destinate circulației pietonale, prin raportare la poziția ușilor spațiului comercial în timpul funcționării acestuia. În practică, deși lățimea minimă poate fi respectată cu ușa închisă, menținerea acesteia în poziție deschisă spre exterior reduce efectiv spațiul disponibil pentru circulație și poate afecta accesibilitatea pietonală.
Cu privire la art. 18:
Se formulează aceeași observație referitoare la necesitatea luării în considerare a deschiderii ușilor spațiilor comerciale în determinarea spațiului rămas liber pentru circulația pietonilor. Deși elementele constructive fixe pot respecta dimensiunile prevăzute de proiect, deschiderea ușilor spre exterior în timpul programului de funcționare diminuează în fapt lățimea disponibilă și poate împiedica circulația simultană a pietonilor din ambele sensuri.
Cu privire la art. 19 alin. (2) teza a doua:
Se recomandă eliminarea tezei a doua, întrucât aceasta are caracter explicativ și nu normativ. Introducerea unor explicații în cuprinsul textului normativ nu este conformă cu exigențele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 și poate genera confuzii sau interpretări neunitare cu privire la aplicarea dispoziției.
Amiela 2026-06-15 10:26:56
La Universitate de exemplu este bloc de locatari la Str. Toma Caragiu, beraria de la parte are program pana la 24 si inauntru si afara, normal ca inauntru nu mai sta nimeni. Afara sunt puse banci care noaptea nu sunt stranse, dupa ce dansii inchid vin tot felul de oameni care se aseaza la ele si continua sa bea din alte parti. Dupa ce termina de baut devin agresivi atat cu mobilerul berariei cat si intre ei. Nefiind stranse bancile si mesele nici nu se poate face curat si sunt cioburi si mizerie pe care o luam in piept cand iesim din bloc. Pe strazile din centru istoric este aceeasi problema de igiena, mesele nu sunt mutate si nu este spalat pavajul, este foarte murdar si insalubru pentru servicii de alimentare publica.
Cetatean 2026-06-15 10:30:18
Buna ziua,
Doua propuneri la regulament, ca rezident dintr-o zona construita protejata cu locuinte lipite de terase.
1. Fum si gratare. Regulamentul reglementeaza zgomotul, dar nu spune nimic despre fum. Gratarele cu carbune si flacara deschisa pe terase dispersa fum constant catre locuintele vecine, ceea ce este la fel de nociv ca zgomotul (particule, miros, risc pentru sanatate). Propun completarea art. 27 (1) f) cu „prin fum, miros sau emisii de la gratare/gatit cu flacara deschisa” si interzicerea expresa a gratarelor cu flacara deschisa pe terasele din zone de locuit sau adiacente locuintelor.
2. Lacuna de la art. 25. Regulile complete se aplica doar terenurilor private „neimprejmuite si vizibile din strada”. Asta permite unui local sa ecraneze terasa dinspre strada si sa scape de reguli, continuand sa faca zgomot si fum catre locuintele din spate. Pe cei afectati nu ii deranjeaza ce se vede din strada, ci ce aud si respira in spate. Propun ca regulile de zgomot si protectie a vecinatatilor (art. 11 si 12) sa se aplice tuturor teraselor pe domeniul privat, indiferent daca sunt imprejmuite sau vizibile din strada.
Multumesc
zgomot sau mirosuri 2026-06-15 10:49:09
Propun completarea proiectului de regulament privind terasele temporare cu prevederi speciale pentru terasele amplasate la parterul imobilelor de locuințe colective, în special în zone construite protejate.

În forma actuală, proiectul pare să trateze în principal aspecte urbanistice, estetice și de ocupare a spațiului. Acestea sunt importante, dar insuficiente. În cazul teraselor și restaurantelor amplasate la parterul blocurilor, problema principală nu este aspectul mobilierului, ci afectarea directă a locuirii: zgomot, mirosuri, vibrații, imposibilitatea aerisirii și imposibilitatea folosirii normale a apartamentelor.

Solicit introducerea unei reguli clare: pentru terasele amplasate la parterul blocurilor de locuințe, avizul să nu poată fi emis sau prelungit fără acordul expres al tuturor proprietarilor/locatarilor direct afectați, respectiv al celor aflați deasupra spațiului comercial și/sau cu ferestre orientate către terasă, instalațiile de evacuare, hote, ventilatoare ori alte surse de zgomot și miros.

Acordul asociației de proprietari, al administratorului sau al comitetului executiv nu trebuie să fie suficient. În practică, administratorii sau reprezentanții asociațiilor pot fi persoane care nu locuiesc în imobil, firme externe sau persoane care nu suportă consecințele directe ale activității comerciale. De asemenea, în multe blocuri există apartamente nelocuite, apartamente închiriate pe termen scurt sau proprietari care nu sunt afectați efectiv de zgomot și mirosuri. Aceștia nu pot decide în locul celor care locuiesc efectiv deasupra restaurantului dacă trebuie să trăiască permanent cu geamurile închise.

Dacă un singur locatar direct afectat refuză acordul, avizul pentru terasă nu ar trebui emis sau prelungit. Dreptul unui operator economic de a exploata o terasă nu poate prevala asupra dreptului unei familii de a-și folosi normal locuința.

Există situații concrete în București în care restaurante amplasate la parterul blocurilor funcționează cu terasă până la ora 23:30, iar bucătăriile funcționează până la ora 23:00. Chiar fără muzică, zgomotul conversațiilor clienților, al personalului, al strângerii mobilierului și al operațiunilor de închidere este transmis direct către apartamentele de deasupra. În paralel, instalațiile de evacuare ale restaurantului pot produce zgomot constant, de joasă frecvență, timp de aproximativ 12 ore pe zi. Dacă hota funcționează, locatarii suportă zgomotul și vibrațiile. Dacă hota este oprită pentru a reduce zgomotul, dar bucătăria continuă să funcționeze, locatarii suportă mirosurile. Aceasta creează o situație inacceptabilă: locatarii sunt obligați să aleagă între zgomot și mirosuri.

Un regulament al teraselor nu trebuie să permită ca apartamentele de deasupra unui restaurant să devină, în fapt, zona tampon acustică și olfactivă a unei activități comerciale.

Solicit introducerea următoarelor prevederi:

Avizarea teraselor de la parterul blocurilor de locuințe numai cu acordul expres, individual și scris al tuturor proprietarilor/locatarilor direct afectați.
Excluderea posibilității ca acordul asociației de proprietari, al administratorului sau al comitetului executiv să substituie acordul locatarilor direct afectați.
Refuzul unui singur locatar direct afectat să fie suficient pentru respingerea sau neprelungirea avizului de terasă, atunci când terasa este amplasată sub sau în imediata vecinătate a ferestrelor locuinței sale.
Avizarea sezonieră sau anuală a acestor terase, nu pe durate lungi, cu reanalizarea reală a situației la fiecare prelungire.
Obligația realizării unui studiu de impact acustic care să includă nu doar instalațiile tehnice, ci și zgomotul generat de clienți, personal, manipularea mobilierului, strângerea terasei și activitățile de închidere.
Obligația evaluării impactului olfactiv și al evacuării aerului viciat, fumului, vaporilor și mirosurilor provenite din bucătărie.
Interzicerea funcționării bucătăriei atunci când instalația de evacuare este oprită sau redusă sub parametrii necesari pentru protecția locatarilor.
Program redus pentru terasele amplasate sub ferestrele locuințelor, diferit de programul aplicabil teraselor din zone exclusiv comerciale.
Mecanism expres de suspendare sau retragere a avizului în cazul sesizărilor repetate ale locatarilor direct afectați privind zgomotul, mirosurile, vibrațiile sau imposibilitatea aerisirii.
Pentru terasele din zone construite protejate, în special cele aflate la parterul imobilelor de locuințe colective, avizarea și reavizarea să fie realizate exclusiv de Primăria Municipiului București, nu de sector, având în vedere impactul urbanistic, patrimonial, de mediu și asupra locuirii.
Introducerea expresă a principiului priorității funcțiunii de locuire. Activitatea economică este legitimă, dar nu poate transforma locuințele de deasupra într-o anexă involuntară a restaurantului.

Un regulament modern al teraselor nu trebuie să reglementeze doar cum arată mesele, umbrelele și jardinierele. Trebuie să stabilească și când o terasă este incompatibilă cu locuirea. În lipsa unor reguli clare pentru terasele de la parterul blocurilor, regulamentul riscă să civilizeze fațada orașului, dar să lase nerezolvată exact problema cea mai gravă: oameni obligați să trăiască în propriile case cu geamurile închise, între zgomot, mirosuri și indiferență administrativă.

Daca doriti mai multe detalii despre o speta concreta cu evaluare de la institutii ale primariei unde terasa functioneaza in continuare, va stau cu placere la dispozitie.
Deea 2026-06-15 13:44:40
Bună ziua,terasa Arogant din rond Alba Iulia și cele de pe bd Decebal ocupă aproape tot trotuarul.
Cetatean cu sanatatea pe butuci 2026-06-15 13:51:02
Sper ca sunt vizate si cluburile, terasele din Romexpo si Herastrau, pentru care se fac derogari de la orice lege, politia spune ca primaria da aprobari, ca nu stim cu cine ne punem, ca sunt oameni "mari" la butoane, iar noi, de zeci de ani nu ne putem odihni. Locala sector 1 a spus sa inchidem ferestrele, daca ne deranjeaza zgomotul, desi se aud bit urile si cu ferestrele inchise. Cand am intrebat la PMB, mi s a raspuns ca Romexpo tine de Camera de Comert, adica e un fel de Vatican, stat in stat.
Sper sa aveti in vedere. Nu cred ca primaria de sector sau municipiu nu au chiar nicio implicare.
CrisA 2026-06-15 14:08:19
Bună ziua!

Nu susțin eliminarea zgomotului seara. Adică să eliminați orice formă de distracție a vieții de noapte. Berlin de exemplu susține cluburile și le-a încadrat la evenimente culturale. Peste tot în lume există viață de noapte. În mare parte, zonele de centru au devenit zone business și cluburile funcționează foarte bine noaptea. Sunt zone rezidențiale unde terasele tip club sunt deschise până la 2 sau 4 dimineața, între blocuri. Ajungem practic la un comunism modern și interzicem tot. În centrul vechi vin sute poate mii de străini să se distreze noaptea. De câte ori ies întâlnesc străini. În casă nu ai voie, afară nu ai voie, cluburi nu mai ai voie. Ce vom avea voie? Sunt în unele locuri blocuri apărute dupa apariția cluburilor. De exemplu în regie. Oamenii care au cumpărat știau unde se mută. Unele lucruri sunt exagerate în cealaltă extremă, și anume, liniște deplină. Nu vă “bateți joc” de industria vieții de noapte. Afectați atât populația cat și economia. Găsiți alte soluții. O să ajungem să ne fie teamă să vorbim mai tare la telefon și multe altele.
Moni 2026-06-15 14:50:04
Foarte bine venita aceasta dezbatere. Un aspect de civilizatie urbana este si amenajarea unor spatii la 6- 7 blocuri unde locatarii sa isi faca gratare sau isi coaca vinete si ardei. Aceasta pt ca fac in bucatarii de bloc, nu au hote, multi au obturat grilele de ventilatie bloc cu tuburi de aer conditionat sau de hote. Se umplu de fum si mirosuri apartamrntele vecine. Daca spunem ceva suntem facuti nebuni. In alte orase din tara au fost reglementate si aceste probleme
Client care isi doreste confort 2026-06-15 15:03:46
La (15) se precizeaza ca "in zonele construite protejate este strict interzisa amplasarea in perimetrul teraselor a echipamentelor tehnice
si a elementelor decorative parazitare, cum ar fi: (...) echipamente de 'incalzire exterioara,
sisteme de racire prin pulverizare, ventilatoare de exterior, precum si a oricaror butaforii sau elemente artificiale
de decorare a fajadelor (inclusiv ghirlande din plante sau flori artificiale). Toate aceste elemente sunt interzise
deoarece altereaza identitatea arhitecturala, aduc prejudicii peisajului istoric si obtureaza perspectiva urbana a
zonei". Daca vara nu te poti racori si iarna nu te poti incalzi, o sa ramaneti cu trei ametiti care vor admira peisajul istoric si perspectiva urbana care le va cadea in cap, ca terasele vor fi inchise si zona pustie. Ar fi de inteles o uniformizare a cerintelor cu privire la aceste echipamente, nu interzicerea lor.
Cetățean 2026-06-15 16:07:28
Bună ziua,
Doresc să îmi exprim, într-un mod respectuos și constructiv, dezacordul față de decizia care impune oprirea muzicii și închiderea teraselor după ora 22:00.
Înțeleg și respect nevoia locuitorilor de a beneficia de liniște și odihnă. Totuși, consider că o interdicție generală și rigidă nu reprezintă cea mai bună soluție. Terasele și localurile fac parte din viața socială și economică a comunității noastre. Ele oferă locuri de muncă, contribuie la dezvoltarea turismului și creează spații în care oamenii se pot întâlni și socializa într-un cadru plăcut și sigur.
Bucuresti2026 2026-06-15 16:28:47
Consider că proiectul, în forma propusă, este excesiv de restrictiv și riscă să producă efecte negative asupra mediului economic, vieții sociale și atractivității orașului.

Impact economic negativ asupra operatorilor locali si a locurilor de munca.
Terasele reprezintă o sursă importantă de venit pentru restaurante, cafenele și alte afaceri din domeniul ospitalității. Introducerea unor condiții excesive sau a unor limitări disproporționate poate afecta în special întreprinderile mici și mijlocii, care deja se confruntă cu costuri ridicate de funcționare.
Reducerea atractivității spațiului public
Terasele contribuie la animarea zonelor urbane, la creșterea siguranței prin prezența constantă a oamenilor și la dezvoltarea unei atmosfere specifice marilor capitale europene. Limitarea lor excesivă poate conduce la diminuarea vitalității spațiului public.
Ucide viața de noapte și cultura teraselor bucureștene
Limitările severe privind programul (în special interzicerea muzicii după ora 22:00 sau restricțiile foarte dure pe sonorizare) transformă terasele din locuri vii, atractive și sociale în niște spații triste și inutile după ora 22. Bucureștiul nu este un oraș de provincie adormit – este capitala unei țări cu un sector HORECA important. Terasele sunt motorul economic al Centrului Istoric și al multor zone din oraș, mai ales pe timp de vară.

Bucureștiul are nevoie de un regulament modern, predictibil și echilibrat, care să încurajeze afacerile corecte, să protejeze spațiul public și să permită o viață urbană vibrantă – nu de un regulament care să transforme terasele în niște chioșcuri triste și birocratizate.
RuxGh 2026-06-15 16:37:05
Orarul de muzica propus nu este normal. În toate capitalele europene, în special în zonele cu densitate de baruri/terase/restaurante muzica și gălăgia sunt permise până în orele 3-4 ale dimineții cel puțin. În special în centrul istoric al Bucureștiului, unde frecventează cei mai mulți turiști străini, ar trebui gândită o excepție. Trebuie să ne gândim la contribuția economică a centrului istoric. Nu sunt de acord cu acest regulament.
Tudor Ch 2026-06-15 16:40:25
Felicitări pentru inițiativa de actualiza acest regulament și pentru eforturile făcute pe zona de consultare.

Vin aici cu câteva propuneri suplimentare pentru regulament:

1. Ar avea un impact uriaș obligativitatea de a afișa planul de amenajare autorizat de primărie în geamul restaurantului sau localului (A4), (și nu ”într-un loc vizibil” cum este menționat acum) astfel încât, cetățeni, poliția, alți funcționari și asociația de proprietari să poată verifica dacă planul autorizat este respectat. De asemenea, și data până la care este valabilă autorizația. Acest lucru se întâmplă deja în orașe din Franța și Spania și responsabilizează foarte tare operatorii HORECA. Asta ar ajuta ca primăria să primească sesizări gata documentate despre încălcări de regulament și ar gradul de respectare al regulilor în oraș.

2. Este o ocazie bună pentru a introduce și în București conceptul de parklet - terasa amenajată pe un loc de parcare în sezonul cald. În locurile unde trotuarele sunt prea înguste pentru a asigura un culoar pietonal regulamentar și o terasă comercială, reconversia locurilor de parcare stradale în platforme sezoniere temporare (parklets) reprezintă o inovație urbană majoră, implementată la scară largă în multe orașe ale lumii. Acestea funcționează din aprilie până în noiembrie, fiind obligatoriu demontate pe timp de iarnă pentru a nu bloca utilajele de deszăpezire și salubrizarea stradală. Pentru București, unde locurile de parcare administrate de PMB (marcate cu albastru) sunt tarifate cu 5 lei/oră, reconversia sezonieră a acestora reprezintă o oportunitate fiscală - municipalitatea poate taxa ocuparea locului de parcare de către operatorul economic cu un tarif sezonier calibrat peste valoarea abonamentului general sau a veniturilor din parcare.

3. Măsurarea spațiului pietonal liber să se realizeze din cel mai proeminent element al terasei (inclusiv spătarul scaunului atunci când este ocupat de client), prevenind astfel obstrucționarea reală a trotuarului din cauza „derivei de amplasament”. Propun interzicerea totală a autorizării teraselor pe trotuarele cu o lățime totală mai mică de 2,20 metri.

4. Alte orașe au decis excluderea rispei energetice în spațiile exterioare și protejarea mediului urban. Încălzitoarele pe gaz sau electricitate sunt considerate o sursă nejustificată de emisii de gaze cu efect de seră. La fel ar trebui să facem și noi, să încurajăm cât mai puțin astfel de aparate, din cauza efectelor de mediu și de siguranță pe care le au.

5. Numărul redus de polițiști locali alocați pe disciplina în construcții și ordine publică, încurajază în prezent nerespectarea regulamentului. Ulterior, în cazul amenzilor, acestea sunt de multe ori neplătite sau contestate. PMB poate realiza un cont de garanții pentru operatorii de terase, unde aceștia vor depune o anumită valoare de garanție. Pentru fiecare abatere constatată PMB poate retrage din garanție, iar proprietarii sa fie obligați să aibă toată garanția acoperită pentru reînoirea autorizației. Nu știu dpdv fiscal dacă se poate organiza un astfel de sistem, dar ar fi mai eficient cu siguranță decât ce avem acum.

6. Nu aș mai permite amenajarea teraselor în jurul copacilor, pentru că aceștia au de suferit și mor în scurt timp din lipsa de apă și teren fertil.

7. Articolul 14 din regulament poate duce la litigii între proprietarii spațiului și chiriașii-operatori de terasă. Dacă operatorul a semnat un contract de chirie pe o anumită perioadă și s-a angajat la anumite investiții, în cazul în care PMB clasifică acea clădire ca nefiind potrivită pentru amenajarea de terase sau localuri, atunci operatorul se poate îndrepta către proprietar pentru daune. La acest punct consider că sunt niște scenarii care nu au fost luate în calcul.

8. Studiu de Caz: Aliniamentul de terase de la Calea Victoriei 112 la 122: Cred că fiecare bucureștean s-a strecurat cel puțin odată printre scaune și ospătari pe acest trotuar minuscul, ocupat în proporție de 70% de activitate comercială. Nu îmi este clar ce se va întâmpla cu sistematizarea acestor terase după votul noului regulament. Se vor aplica schimbările imediat sau abia la expirarea autorizației. Dacă ei nu respectă nici regulamentul vechi, se vor lua măsuri. De ce nu au fost luate măsuri până acum? Mai aveți de rezolvat o problemă de încredere. De multe ori oamenii cu care am vorbit erau ferm convinși că acești operatori sunt protejați de cineva și că din acest motiv nu li se întâmplă nimic niciodată. Cum vă asigurați prin acest nou regulament că nu mai planează astfel de bănuieli asupra întregii administrații municipale sau de sector? Ce aduceți în plus pe zona de verificare? Ce proceduri transparente, în care se pot implica și cetățenii, propuneți?

Mulțumesc.
Coco 2026-06-15 16:59:02
Nu sunt de acord cu închiderea teraselor și oprirea muzicii din Centrul Vechi la ora 22. Acestea reprezintă o parte importantă a vieții sociale și economice a zonei, atrag turiști și susțin numeroase afaceri locale. În locul unei interdicții generale, ar fi mai echilibrată aplicarea unor reguli clare privind nivelul zgomotului astfel încât să fie protejat și dreptul locuitorilor la liniște, fără a afecta complet activitatea din zonă. Daca centru vechi va ramane fara muzica dupa ora 22 , cu siguranta va disparea si interesul turistilor pentru aceasta zona.
Andreea 2026-06-15 17:28:07
Bună ziua!

Nu sunt de acord cu restricționarea excesivă a activităților din timpul nopții. Viața de noapte face parte din identitatea marilor orașe europene și contribuie atât la economie, cât și la atractivitatea turistică. În multe capitale, cluburile și evenimentele nocturne sunt susținute și considerate o componentă importantă a vieții culturale.

Desigur, trebuie găsit un echilibru între dreptul locuitorilor la liniște și dreptul oamenilor de a se bucura de timpul liber. Există zone rezidențiale unde nivelul de zgomot trebuie controlat mai strict, însă nu cred că soluția este limitarea generală a activităților de noapte.

În centrul orașului și în zonele dedicate divertismentului vin zilnic numeroși turiști și vizitatori. Aceștia contribuie la dezvoltarea afacerilor locale și la economia orașului. Mulți dintre cei care aleg să locuiască în apropierea unor astfel de zone cunosc specificul acestora înainte de a se muta.

Consider că sunt necesare măsuri echilibrate și soluții inteligente, nu interdicții care afectează întreaga industrie a ospitalității și divertismentului. Haideți să găsim variante care să protejeze atât confortul locuitorilor, cât și viața economică și socială a orașului.
Cristiana 2026-06-15 17:32:37
Viața de noapte există peste tot în lume și reprezintă un motiv important pentru care turiștii aleg să viziteze anumite orașe. În Centrul Vechi, de exemplu, întâlnesc constant turiști străini care vin să se bucure de atmosfera orașului după lăsarea serii. Restricțiile excesive riscă să afecteze atât atractivitatea orașului, cât și numeroase afaceri și locuri de muncă.
Alexandra 2026-06-15 17:38:20
Subscriu ce au scris si alte persoane “daca nu exista cel putin 1.8m spatiu pt pietoni, NU avem loc de terase. Punct! Ce este asa greu? 1,5m este insuficient, pe o strada cum e Calea Victoriei. Pentru ca, ghici? Romanachele care sta la terasa oricum se mai muta el cu scaunul 20cm ca nu are loc si ajung tot eu, pieton, sa merg in sir indian cu alti pietoni, sa acordam prioritate notelor lor de plata de 100 lei la terase opulente pe Calea Victoriei. Daca nu e loc de cel putin 1,8m atunci nu e loc de terasa. Punct!
Totodata, in regulament sunt foarte multe formulari interpretabile. Avem nevoie de masuri, cifre concrete, intervale clare. “fara bass” nu spune nimic si nu poate fi demonstrat corect.

In alta ordine de idei, felicitarix100 pt initiativa, e nevoie ca de aer se unitate, mai ales din punct de vedere vizual. Bucurestiul arata ca un bazar ieftin, o jungla. Eliminati brandingul excesiv, colorat obscen, supradimensionat. Keep it simple!
Cetățean 2026-06-15 17:43:45
Consider că muzica din Centrul Vechi după ora 22:00 contribuie la atmosfera vibrantă a zonei și reprezintă un avantaj important pentru turismul din București. Atât turiștii, cât și noi, românii, ne bucurăm de această atmosferă, care face orașul mai atractiv și mai animat. Localurile susțin economia, atrag vizitatori și contribuie prin taxele și impozitele plătite către stat. În plus, restricțiile care ar afecta activitatea localurilor ar putea duce la pierderea multor locuri de muncă pentru angajații din restaurante, baruri, cluburi și alte afaceri care depind de turism și de viața de noapte. Din punctul meu de vedere, o zonă turistică importantă trebuie să își păstreze energia și specificul care atrag oameni din țară și din străinătate.
Hotu Andreea 2026-06-15 17:46:25
Bună ziua!

Consider că este important să privim viața de noapte nu ca pe o sursă de zgomot, ci ca pe o parte din cultura și energia unui oraș. Muzica a existat dintotdeauna ca o formă de exprimare, de conectare între oameni și de creare a unor amintiri. Un oraș viu este un oraș în care oamenii au locuri unde se pot bucura de artă, de concerte, de întâlniri și de momente care îi fac să simtă că fac parte dintr-o comunitate.

Nu susțin ideea eliminării muzicii sau a distracției de seară. În multe orașe din lume, viața de noapte este considerată o parte importantă a identității urbane. Cluburile, concertele și evenimentele culturale aduc oameni împreună, susțin artiști, creează locuri de muncă și contribuie la economia orașului. Muzica nu este doar un sunet în fundal, este o emoție, o stare, o amintire pe care mulți oameni o poartă cu ei ani întregi.

Muzica a fost mereu prezentă în momentele importante ale oamenilor: la sărbători, la întâlniri, la începuturi noi sau chiar în momente grele. Să transformăm orașele în locuri complet tăcute ar însemna să pierdem o parte din emoția și spiritul lor. Un oraș nu este format doar din clădiri și reguli, ci și din oameni, povești, râsete și melodii.


De asemenea, trebuie să ne gândim și la impactul economic pe care îl poate avea dispariția vieții de noapte. În spatele fiecărui club, concert sau eveniment muzical există oameni care muncesc: artiști, DJ, ospătari, barmani, tehnicieni de sunet, organizatori de evenimente, personal de securitate și multe alte persoane care depind de această industrie. O restricționare excesivă a acestor activități poate însemna pierderea unor locuri de muncă și afectarea unor familii care își câștigă existența din acest domeniu. Muzica și cultura nu înseamnă doar distracție, ci și o industrie care susține oameni și contribuie la dezvoltarea unui oraș.
Un cetatean 2026-06-15 18:27:36
Domnule Ciucu,cu toate deciziile pe care le luati o sa distrugeti tot ce inseamna Horeca! Consider ca peste 60% din straini vin pt viata de noapte din Bucuresti!! Aceste decizii fac ca multi oameni sa ramana fara loc de munca,multe firme se inchid si automat taxe mai mici la stat!! Sunt de parere ca domnul primar tocmai a luat o decizie foarte proasta pentru economia tarii!Bucurestiul este cunoscut mai ales pt viata de noapte din Bucuresti!!
Andrei 2026-06-16 10:09:51
Consider că o interdicție generală a funcționării teraselor după ora 22:00 în București este o măsură disproporționată, care afectează economia locală, turismul și viața socială a orașului, fără să rezolve eficient problema zgomotului.

În primul rând, industria HoReCa reprezintă o sursă importantă de locuri de muncă și venituri pentru bugetul local. O mare parte din încasările restaurantelor și cafenelelor se realizează în intervalul 20:00–24:00, mai ales în sezonul cald. Închiderea teraselor la ora 22:00 ar reduce semnificativ veniturile operatorilor economici și ar putea conduce la disponibilizări de personal.

În al doilea rând, Bucureștiul este capitala României și un important centru turistic și cultural. În marile capitale europene, activitatea teraselor continuă după ora 22:00, fiind reglementată prin limite de zgomot și controale, nu prin interdicții totale. Un oraș modern trebuie să găsească un echilibru între dreptul la odihnă și dreptul la activitate economică.

De asemenea, problema reală nu este existența teraselor, ci nerespectarea normelor privind zgomotul. Autoritățile pot aplica sancțiuni operatorilor care depășesc limitele legale de zgomot, folosesc muzică la volum excesiv sau nu respectă liniștea publică. Există deja reglementări care prevăd oprirea muzicii și a spectacolelor în anumite zone după ora 22:00.

O soluție mai eficientă ar fi diferențierea programului în funcție de zonă. Zonele turistice și comerciale, precum Centrul Vechi, pot avea un program extins, în timp ce zonele predominant rezidențiale pot beneficia de reguli mai stricte. Chiar și în reglementările existente pentru Centrul Istoric au fost prevăzute excepții și programe diferențiate, nu o interdicție uniformă.

În concluzie, în locul unei interdicții generale după ora 22:00, este mai rezonabilă aplicarea fermă a regulilor privind nivelul de zgomot, controlul muzicii amplificate și sancționarea operatorilor care creează disconfort locuitorilor. Astfel se protejează atât dreptul cetățenilor la liniște, cât și economia și atractivitatea Bucureștiului.
ALEXP 2026-06-16 11:14:23
Nu considerăm normal ca Centrul Vechi, una dintre principalele atracții turistice ale Bucureștiului, recunoscut pentru viața sa de noapte și pentru oferta de restaurante, baruri și spații de divertisment, să fie supus acelorași reguli stabilite pentru Calea Victoriei.
Cele două zone au caracteristici complet diferite. În Centrul Vechi există numeroase locații comerciale care funcționează într-un context urban dedicat activităților turistice și de agrement, iar în anumite perimetre nu există locuințe în imediata vecinătate care să fie afectate de activitatea acestora.
Aplicarea unui regulament unitar, fără a ține cont de specificul fiecărei zone, riscă să afecteze activitatea economică, atractivitatea turistică și viața de noapte care au consacrat Centrul Vechi ca punct de interes pentru vizitatorii români și străini. Considerăm că este necesară o abordare diferențiată, adaptată realităților și particularităților fiecărei zone, nu aplicarea acelorași restricții în mod generalizat.
AlinaP 2026-06-16 11:18:36
Considerăm că aplicarea acelorași reguli pentru Centrul Vechi și pentru Calea Victoriei nu reflectă realitățile și particularitățile acestor zone.
Centrul Vechi reprezintă principalul pol de divertisment și una dintre cele mai importante atracții turistice ale Bucureștiului, fiind recunoscut pentru activitatea sa comercială și pentru viața de noapte care atrage anual un număr semnificativ de vizitatori români și străini.
În plus, există zone și locații din Centrul Vechi care nu au locuințe în imediata vecinătate, motiv pentru care impactul asupra rezidenților este diferit față de alte zone ale orașului. Din acest motiv, considerăm că este necesară elaborarea unui regulament adaptat specificului Centrului Vechi, și nu aplicarea uniformă a unor reguli concepute pentru un context urban diferit, precum Calea Victoriei.
AdiBa 2026-06-16 11:19:46
Nu este firesc ca Centrul Vechi să fie tratat identic cu Calea Victoriei din punct de vedere al restricțiilor și regulamentelor de funcționare.
Centrul Vechi a fost dezvoltat și promovat timp de ani de zile ca zonă dedicată turismului, divertismentului și activităților desfășurate inclusiv în intervalele de seară și noapte. Tocmai acest specific îl transformă într-un punct de atracție pentru turiști și contribuie la economia locală.
Aplicarea automată a acelorași reguli ignoră faptul că există locații în Centrul Vechi care nu au imobile rezidențiale în proximitate și care nu generează disconfort locativ. O reglementare unitară pentru zone cu caracteristici diferite riscă să afecteze nejustificat activitatea economică și atractivitatea turistică a centrului istoric.
MarinPalau 2026-06-16 11:24:03
Nu putem promova Centrul Vechi ca destinație turistică și centru al vieții de noapte, iar în același timp să îl supunem unor restricții concepute pentru zone cu un profil urban diferit. O reglementare eficientă trebuie să țină cont de realitatea din teren, nu să aplice aceleași reguli unor zone care au funcțiuni și impact complet diferite.
AndreiSAF 2026-06-16 11:25:28
Centrul Vechi este una dintre cele mai cunoscute destinații turistice ale Bucureștiului și principalul centru al activităților de ospitalitate, alimentație publică și divertisment. Mii de turiști aleg această zonă tocmai datorită atmosferei sale și programului extins al localurilor.
Mai mult, în anumite sectoare ale Centrului Vechi nu există locuințe în imediata apropiere, ceea ce face ca aplicarea unor restricții identice cu cele impuse în alte zone să fie disproporționată. Consider că reglementările trebuie să țină cont de specificul urban, economic și turistic al fiecărei zone, pentru a proteja atât interesele comunității, cât și dezvoltarea economică și imaginea orașului.
SavLiviu 2026-06-16 11:54:18
Centrul Vechi este recunoscut pentru activitatea sa economică desfășurată inclusiv în intervalele de seară și noapte, fiind una dintre cele mai importante atracții pentru turiștii care vizitează Bucureștiul. În numeroase sectoare ale zonei nu există locuințe în proximitate, ceea ce face ca restricțiile generalizate să fie nefundamentate și disproporționate.
Reglementările trebuie să răspundă unor probleme reale și să fie adaptate contextului fiecărei zone, nu să impună limitări uniforme care pot afecta nejustificat activitatea economică și turistică.
Ghenadie 2026-06-16 12:05:46
„Din păcate, acest nou regulament pare să fi fost conceput fără o consultare reală a celor care își desfășoară activitatea în Centrul Vechi și care, de ani de zile, contribuie direct la economia și atractivitatea turistică a orașului. Multe dintre măsurile propuse par să urmărească mai degrabă impunerea unor restricții suplimentare asupra agenților economici decât rezolvarea problemelor reale cu care se confruntă zona.
Operatorii din HoReCa au investit constant în spații, personal, promovare și evenimente, transformând Centrul Vechi într-unul dintre principalele puncte de interes pentru turiști și pentru bucureșteni. Acest lucru s-a întâmplat în mare parte prin inițiativa privată, fără sprijin semnificativ din partea autorităților și, de multe ori, în ciuda numeroaselor obstacole birocratice și administrative.
În loc să se concentreze pe problemele care afectează cu adevărat imaginea și siguranța zonei – cerșetoria agresivă, prezența persoanelor fără adăpost, lipsa curățeniei, vandalismul, iluminatul insuficient în anumite zone sau existența unor afaceri care afectează reputația orașului și în privința cărora turiștii reclamă frecvent abuzuri – administrația pare să considere mediul de afaceri principalul adversar.
Un centru istoric viu nu poate exista fără restaurante, cafenele, baruri și terase. Acestea sunt cele care aduc oameni în zonă, creează locuri de muncă, plătesc taxe și contribuie la dezvoltarea turismului. În loc să fie sprijiniți, agenții economici se confruntă constant cu noi restricții, sancțiuni și obligații care le îngreunează activitatea și descurajează investițiile.
Regulamentul ar trebui să urmărească un echilibru între interesul locuitorilor, nevoia de ordine publică și dezvoltarea economică a zonei. În forma actuală, există riscul ca acesta să ducă la închiderea unor afaceri, la reducerea atractivității turistice a Centrului Vechi și la diminuarea veniturilor generate pentru oraș.
Un oraș modern nu se dezvoltă prin interdicții și sancțiuni excesive, ci prin dialog cu cei care investesc, creează locuri de muncă și contribuie la viața comunității. Înainte de a impune noi reguli, administrația ar trebui să demonstreze că poate rezolva problemele fundamentale ale zonei: curățenia, siguranța, combaterea fenomenelor care afectează turiștii și întreținerea spațiului public. Altfel, riscăm să distrugem tocmai ceea ce a făcut Centrul Vechi să funcționeze și să fie atractiv pentru vizitatori.

Rusine!
Ghei 2026-06-16 12:41:43
„Din păcate, acest nou regulament pare să fi fost conceput fără o consultare reală a celor care își desfășoară activitatea în Centrul Vechi și care, de ani de zile, contribuie direct la economia și atractivitatea turistică a orașului. Multe dintre măsurile propuse par să urmărească mai degrabă impunerea unor restricții suplimentare asupra agenților economici decât rezolvarea problemelor reale cu care se confruntă zona.
Operatorii din HoReCa au investit constant în spații, personal, promovare și evenimente, transformând Centrul Vechi într-unul dintre principalele puncte de interes pentru turiști și pentru bucureșteni. Acest lucru s-a întâmplat în mare parte prin inițiativa privată, fără sprijin semnificativ din partea autorităților și, de multe ori, în ciuda numeroaselor obstacole birocratice și administrative.
În loc să se concentreze pe problemele care afectează cu adevărat imaginea și siguranța zonei – cerșetoria agresivă, prezența persoanelor fără adăpost, lipsa curățeniei, vandalismul, iluminatul insuficient în anumite zone sau existența unor afaceri care afectează reputația orașului și în privința cărora turiștii reclamă frecvent abuzuri – administrația pare să considere mediul de afaceri principalul adversar.
Un centru istoric viu nu poate exista fără restaurante, cafenele, baruri și terase. Acestea sunt cele care aduc oameni în zonă, creează locuri de muncă, plătesc taxe și contribuie la dezvoltarea turismului. În loc să fie sprijiniți, agenții economici se confruntă constant cu noi restricții, sancțiuni și obligații care le îngreunează activitatea și descurajează investițiile.
Regulamentul ar trebui să urmărească un echilibru între interesul locuitorilor, nevoia de ordine publică și dezvoltarea economică a zonei. În forma actuală, există riscul ca acesta să ducă la închiderea unor afaceri, la reducerea atractivității turistice a Centrului Vechi și la diminuarea veniturilor generate pentru oraș.
Un oraș modern nu se dezvoltă prin interdicții și sancțiuni excesive, ci prin dialog cu cei care investesc, creează locuri de muncă și contribuie la viața comunității. Înainte de a impune noi reguli, administrația ar trebui să demonstreze că poate rezolva problemele fundamentale ale zonei: curățenia, siguranța, combaterea fenomenelor care afectează turiștii și întreținerea spațiului public. Altfel, riscăm să distrugem tocmai ceea ce a făcut Centrul Vechi să funcționeze și să fie atractiv pentru vizitatori.

Rusine!
Cetatea 2026-06-16 12:58:15
Către Primarul General al Municipiului București
Referitor la proiectul de Regulament privind organizarea și funcționarea teraselor temporare amplasate pe domeniul public și privat al Municipiului București
Stimate Domnule Primar,
În calitate de operatori economici care își desfășoară activitatea în Centrul Vechi și în zonele turistice ale Capitalei, dorim să vă transmitem îngrijorarea noastră cu privire la prevederile noului regulament aflat în dezbatere publică, prevederi care, în forma actuală, riscă să afecteze grav activitatea economică, atractivitatea turistică și atmosfera care au consacrat Centrul Vechi ca principal pol de socializare și turism al Bucureștiului.
Înțelegem necesitatea existenței unor reguli privind siguranța, accesibilitatea și protejarea patrimoniului arhitectural. Cu toate acestea, considerăm că o mare parte dintre restricțiile propuse depășesc aceste obiective și ajung să limiteze excesiv posibilitatea operatorilor economici de a crea condiții moderne și atractive pentru vizitatori.
Interzicerea echipamentelor de încălzire exterioară, a sistemelor de răcire, a ventilatoarelor de exterior, a unor elemente decorative și a amenajărilor care contribuie la confortul clienților nu reprezintă un beneficiu pentru oraș și nici pentru turiști. Dimpotrivă, aceste dotări au fost introduse tocmai pentru a face față condițiilor climatice extreme. În timpul verii, temperaturile ridicate fac dificilă petrecerea timpului în spațiile exterioare fără sisteme de umbrire și răcorire, iar în sezonul rece, echipamentele de încălzire permit utilizarea teraselor și mențin activitatea economică.
Prezența numeroasă a turiștilor și a clienților în Centrul Vechi nu este rezultatul unor investiții ale administrației publice, ci în mare măsură al investițiilor realizate de mediul privat. Operatorii economici au investit constant în mobilier urban de calitate, iluminat ambiental, amenajări tematice, plante ornamentale, sisteme de confort și design urban, transformând o zonă care în trecut era degradată într-o destinație recunoscută atât la nivel național, cât și internațional.
Considerăm că interzicerea unor elemente precum ghirlandele luminoase, iluminatul decorativ, plantele ornamentale și alte elemente estetice nu va conduce la îmbunătățirea imaginii Centrului Vechi, ci dimpotrivă, va crea un spațiu urban mai rece, mai puțin primitor și mai puțin atractiv pentru turiști. În marile capitale europene, astfel de elemente sunt încurajate deoarece contribuie la identitatea vizuală a zonelor istorice și la crearea unei atmosfere urbane vibrante.
De asemenea, argumentul protejării arhitecturii istorice este dificil de susținut în contextul în care administrația publică nu a realizat în ultimii ani investiții semnificative pentru restaurarea și punerea în valoare a numeroase clădiri istorice din Centrul Vechi. Există încă imobile degradate, fațade nereabilitate, probleme de iluminat public, pavaj deteriorat și infrastructură urbană insuficient întreținută. Nu considerăm echitabil ca responsabilitatea aspectului estetic al zonei să fie transferată exclusiv asupra operatorilor economici, în timp ce problemele structurale aflate în responsabilitatea autorităților rămân nerezolvate.
Totodată, apreciem că prioritățile administrației ar trebui să vizeze problemele care afectează în mod real experiența turiștilor și imaginea orașului: cerșetoria agresivă, prezența persoanelor fără adăpost în zonele turistice, lipsa curățeniei, degradarea spațiului public, siguranța vizitatorilor și combaterea activităților care generează reclamații constante din partea turiștilor.
În ceea ce privește restricțiile privind muzica ambientală, considerăm că acestea trebuie reglementate echilibrat, prin stabilirea unor limite rezonabile de zgomot și prin sancționarea abaterilor punctuale, nu prin eliminarea unor elemente care contribuie la atmosfera specifică unei zone turistice. Centrul Vechi nu este un cartier exclusiv rezidențial, ci una dintre principalele zone de agrement și turism ale Capitalei, recunoscută tocmai pentru caracterul său vibrant.
Solicităm reconsiderarea prevederilor care interzic sau limitează excesiv amenajările teraselor, echipamentele de confort, elementele decorative și posibilitatea operatorilor economici de a crea experiențe atractive pentru vizitatori. Credem că un regulament modern trebuie să urmărească un echilibru între protejarea patrimoniului, respectarea locuitorilor și susținerea activităților economice care generează locuri de muncă, venituri la buget și atractivitate turistică pentru București.
Suntem convinși că dialogul cu mediul de afaceri poate conduce la soluții mai eficiente decât restricțiile generalizate și că dezvoltarea Centrului Vechi trebuie realizată împreună cu cei care au contribuit decisiv la transformarea acestuia într-un punct de interes major al orașului.
Cu considerație, Operatorii economici din Centrul Vechi București
Cetățean nedormit 2026-06-16 13:27:30
Bună ziua. Observ o sumedenie de comentarii, o parte în stilul inconfundabil al AI-ului, susținând permiterea gălăgiei în Centrul Vechi târziu în noapte. Probabil angajații localurilor, puși de patroni să creeze o falsă impresie, precum și diverși petrecăreți care dorm liniștit în casele lor după ce s-au distrat pe seama sănătății altora. Cei care locuim în zonă avem deja sănătatea distrusă după ani de zile de privare de somn din cauza bubuiturilor în geamuri și a indiferenței poliției centrului vechi, mai toți prieteni la cataramă cu patronii de prin zonă. Dreptul la sănătate și liniște în propria locuință NU este negociabil și este garantat prin LEGE. Argumentele cu turiști care nu ar mai veni, farmecul zonei (farmec? tot centrul e o cocină zgomotoasă, n-ai cum să ai o conversație cu oamenii de la aceeași masă) și altele asemenea sunt niște aberații totale, în Brașov, de exemplu, e liniște noaptea în centrul vechi și n-a dispărut niciun turist. Dacă vor muzică tare nu au decât să își izoleze fonic complet cluburile conform legilor deja existente. Locuitorii din zonă au DREPTURI care preced orice interes al vreunui patron din horeca ce nu respectă oricum LEGEA.
Cetateandormit 2026-06-16 13:52:58
Domnule, dacă nu puteți dormi din cauza activității din Centrul Vechi, este firesc să vă exprimați punctul de vedere, însă comparația dintre o capitală și o destinație turistică montană este una forțată. Bucureștiul este principalul centru administrativ și economic al țării, atrăgând un număr mare de vizitatori pentru afaceri, instituții și evenimente. Brașovul, în schimb, este o destinație turistică prin excelență, unde majoritatea vizitatorilor vin pentru agrement. Tocmai de aceea, Centrul Vechi trebuie privit ca o zonă de interes turistic și de divertisment, nu ca un cartier rezidențial obișnuit. Restricțiile excesive asupra teraselor, muzicii și amenajărilor riscă să afecteze atractivitatea zonei și experiența turiștilor, fără a aduce beneficii reale orașului.
Bogdanter 2026-06-16 14:42:01
Timp de ani de zile, autoritățile au promovat Centrul Vechi drept principalul pol de turism și divertisment al Bucureștiului. Astăzi, aceeași zonă riscă să fie afectată de reglementări care ignoră tocmai specificul pentru care a fost dezvoltată și promovată.
Există locații fără vecinătăți rezidențiale, există activități economice dependente de programul de seară și există o contribuție majoră la imaginea și economia Capitalei. Din aceste motive, solicităm elaborarea unor reguli distincte pentru Centrul Vechi și respingem abordarea uniformă care tratează zone diferite ca și cum ar avea aceleași caracteristici și aceleași probleme.
Cristina 2026-06-16 15:14:40
Din punctul meu de vedere a opri muzica la ora 22:00 in Centru Vechi distruge ultimele atractii turistice ale Bucurestiului.
Ok, iesi sa vizitezi biserici, muzee si alte locuri insa nu doar asta cauti intr-o tara pe care o vizitezi.
Distractia de noapte este una dintre cele mai atractive activitati din Bucuresti.
Pe langa asta, aceste afaceri sunt deja bine inchegate, organizate, o astfel de decizie ar afecta foarte tare locurile de munca ale oamenilor pana la a inchide definitiv afacerile din zona. Afaceri care sunt platitoare de TVA.
Nu consider o decizie corecta.

Cand te muti in zona Centrului Vechi iei in considerare ca locuiesti langa un punct turistic care aduce mii de turisti in zona si implicit agitatie si galagie.

Sper ca veti lua o decizie care sa nu distruga ani de munca a unor oameni din industria HORECA.
Dinescurzv 2026-06-16 15:18:24
Bună ziua, este inadmisibil să oprim muzica în centru vechi după ora 22. Sunt atâția turiști care vin să petreacă și după ce ca de abia mai avem 2 -3 cluburi/ baruri de doamnă ajuta, îi mai forțăm și pe aceștia să închidă.
Victor Toma 2026-06-16 15:28:20
Aplicarea acelorași reguli în mod nediferențiat asupra unor zone cu caracteristici complet diferite nu reprezintă o soluție echilibrată. Specificul Centrului Vechi este unic: numeroase spații nu au vecinătăți rezidențiale, activitatea economică este strâns legată de intervalul de seară, iar impactul asupra atractivității și economiei orașului este incontestabil.

Considerăm că această zonă merită o abordare adaptată particularităților sale. Nu este firesc ca un spațiu promovat ani la rând drept punct de referință pentru turiști și pentru divertismentul bucureștean să fie tratat cu ignoranță.
Vlad 2026-06-16 15:32:12
Majoritatea strainilor care vin in Bucuresti, vin pentru viata de noapte. Bucurestiul apare in aproape toate topurile pentru viata de noapte iar primaria s-a decis sa distruga asta.
Calea Victoriei si Centrul Istoric trebuie sa aiba reguli separate!
Unde mai vin turistii daca distrugem viata de noapte?
Mirela 2026-06-16 15:35:26
Buna ziua ,este aberant sa vreti sa distrugeti Centru Vechi.
Avand in vedere ca foarte mult turism avem datorita acestui fapt ,ca lumea se distreaza, viziteaza,se plimba, este un punct turistic pe care cu atatea reguli o sa inchideti tot ,mai multi oameni fara joburi si mai putine taxe la buget .
Care este logica?
Alexx 2026-06-16 16:00:59
Ati rezolvat problemele din Bucuresti, cele ce tin de santiere, gropi, apa calda, circulatie, acum este randul Centrului Istoric. Ati rezolvat problemele ce deranjau persoanele ce merg in Centrul Istoric? Aici ma refer la oamenii strazii ce deranjeaza clientii de la terase, fatada cladirilor care sta sa cada (care multe apartin de primarie), faptul ca pavajul este vai de el, sau lipsa de curatenie. Voi nici nu sunteti in stare sa puneti becuri cu aceeasi lumina la stalpi! Unul galben, doua albe si ce va mai ramane prin depozit.

Cat timp ati promovat Centrul Istoric pentru turism si divertisment, a fost bine? Cate taxe incasati strict de la HoReCa? Cate locuri de munca sunt in domeniu in momentul de fata? Asa ati facut si in pandemie, ati pus pe butuci un domeniu care mereu a adus bani la buget!

Daca nu erau patronii care sa investeasca in HoReCa, era mult mai rau! Erau numai darapanaturi (adica cum sunt cladirile administrate de primarie acum) si drogati mai multi decat acum (cei cu care politia locala si asa nu face nimic)! Operatorii economici fac mai multa curatenie in Centrul Istoric decat face primaria, lucru pe care nu o sa-l recunoasteti niciodata.

Nu ati fost in stare sa amenajati cateva spatii verzi. Nu ati fost in stare sa impuneti niste reguli pentru estetica cladirilor (in special cele de pe Splai, care arata ca dupa razboi). Sunt N strazi ce puteau sa aiba magazine (cum sunt prin Viena de exemplu), iar la noi spatiile stau goale pentru ca daca te duci pe unde nu trebuie, risti sa iti cada tencuiala in cap, ca primaria n-a reparat cladirea pe care o are! Pe ce strazi sunt magazinele (excludem cafenele/baruri)? Cumva pe cele unde patronii au investit bani in estetica cladirilor? Cam da!

Hai sa ne uitam cati bani pierdem ca tara, dupa sa impunem reguli de liniste. Nu mai sustineti toti patronache care s-au zgarcit sa faca ieftin orice "hotel", stiau in ce loc isi deschid afacerea! Cand pun pretul mai mare pentru ca sunt in Centrul Istoric, e ok? Iar cetatenii deranjati de muzica, sunt aceiasi care dau cu bormasina, duminica la 8 dimineata, ca na, atunci avea el timp liber!

Prima data incercati sa rezolvati problemele pe care le cunoasteti de ani de zile, dupa veniti cu sugestii si comparatii cu Brasov.

Centrul Istoric are potential imens, poate genera de N ori mai multi bani la buget fata de cat genereaza acum, daca n-ati mai lua decizii de pe scaun, poate am ajunge departe.
Roxxy 2026-06-16 16:01:53
Nu este normal ca o zonă cunoscută pentru viața sa de noapte să fie reglementată identic cu alte spații urbane care au un profil diferit. Mai ales în situațiile în care anumite locații nu au vecinătăți rezidențiale directe, aplicarea acelorași restricții nu se justifică.
O administrație modernă trebuie să reglementeze diferențiat, în funcție de specificul și rolul fiecărei zone, pentru a nu afecta competitivitatea turistică a Capitalei.
Un Cetatean Ingrijorat 2026-06-16 16:05:21
Nu mi se pare normal ca terasele sa se inchida la aceasta ora, si nu inteleg cum ati ajuns la aceasta concluzie? nu vad decat dezavantaje, turismul ar scadea, locuitorii orasului ar avea mai putin timp pentru recreere, in cazul asta si nu numai, un minus cu un alt minus nu ar fi un plus
Dragoș 2026-06-16 16:07:14
Lumea în Centrul Vechi iese după ora 22:00 că e vara și este mai răcoare ! Centrul vechi ne-a pus pe harta Europei !
Ramona Cernahoschi 2026-06-16 16:24:33
Haideți să lăsăm deoparte toate discuțiile legate de zone diferențiate, de faptul ca într-adevăr anumite zone s au dezvoltat special pentru acest tip de activitate, s a muncit din greu sa se ajungă unde s a ajuns, s a contribuit la stat enorm, și în sfârșit după atâția ani s a reușit să punem pe harta Europei și Bucureștiul ca oraș turistic.
Acest regulament se vrea aplicat (ATENȚIE) în tot orașul fără excepții. Haideți să ne amintim puțin când a mai fost acest oraș în liniște și în pustietate totală: în pandemie și în vremea comunismului. Haideți să vă amintiți puțin cu toții, fiecare în funcție de generația din care faceți parte, ce impact a avut un astfel de regim pentru viețile voastre. Faceți un mic exercițiu de imaginație, inclusiv toți cei care în prezent sunteți nemulțumiți ca nu vă puteți odihni(pe care îi înțeleg și îi respect)…cred ca toți oamenii au nevoie de socializare, de o ieșire în oraș fără restricții, au nevoie să audă muzica și oameni în jur și să uite de toate celalalte greutăți care au venit tot în urma unor restricții care au fost gândite doar din pix și nu în interesul cetățenilor acestei țări. Ce veți face atunci când nu veți mai avea unde să ieșiți în oraș niciodată după ora 22? Ce se va întâmpla cu evenimentele private sau nu ( nunți, botezuri, festivaluri etc) ? Ce se va întâmpla cu toți oamenii care își vor pierde locurile de muncă pentru ca industria Horeca nu îi va mai putea tine( pentru care se plătesc tot taxe enorme și care contribuie prin munca lor la crestere economica) ? Ce se va întâmpla cu toate spațiile care vor rămâne goale când multe afaceri se vor închide și poate proprietarii spațiilor nu le vor mai putea închiria altcuiva ( tot scădere la controbutia către stat, la venitul oamenilor respectivi și automat la calitatea vieții lor)? Ce se va întâmpla cu toți tinerii care au așteptat toată copilăria lor să devină adulți și să poată lua parte și ei la astfel de activități sociale ?

De ce oare( dacă tot vrem să fim și noi Europa) să nu analizeze puțin persoanele competente ce se întâmplă și în alte mari și mult mai dezvoltate orașe ale Europei legat de această industrie și bună desfarsurare a activității ei?

Consecințele sunt următoarele :

Pierderea a mii de locuri de muncă din industria HoReCa și din domeniile conexe (transport, securitate, organizare de evenimente, furnizori, producători, servicii tehnice etc.).

Scăderea semnificativă a încasărilor la bugetul local și de stat din taxe, impozite și contribuții generate de aceste activități.

Închiderea unui număr important de afaceri care au investit ani de muncă și resurse considerabile pentru a funcționa legal și pentru a contribui la dezvoltarea orașului.

Reducerea atractivității turistice a Bucureștiului și pierderea avantajului competitiv față de alte capitale europene care încurajează viața culturală și socială, gestionând în același timp problemele de zgomot prin soluții echilibrate.

Deprecierea unor zone care au fost revitalizate tocmai prin dezvoltarea activităților de divertisment și alimentație publică.


Poate cel mai important aspect : LIMITAREA LIBERTĂȚII de petrecere a timpului liber pentru sute de mii de cetățeni care își doresc să socializeze, să participe la evenimente culturale sau pur și simplu să se bucure de oraș după terminarea programului de lucru.

Mutarea activităților sociale în spații necontrolate sau în localități din afara Bucureștiului, fără ca problema zgomotului să fie rezolvată în mod real.

Afectarea organizării de evenimente private și publice – nunți, botezuri, concerte, festivaluri, evenimente corporate – care generează venituri importante pentru economie și creează mii de locuri de muncă temporare și permanente.

Nimeni nu contestă dreptul cetățenilor la liniște și odihnă. Însă soluția nu poate fi o interdicție generală aplicată întregului oraș, fără diferențiere între zone, fără studii de impact și fără consultarea tuturor părților afectate. Problemele punctuale trebuie rezolvate punctual, prin controale eficiente și aplicarea legislației existente acolo unde aceasta este încălcată, nu prin măsuri care penalizează în mod colectiv un întreg sector economic și milioane de cetățeni.

Un oraș european modern nu înseamnă un oraș închis la ora 22. Un oraș european modern înseamnă echilibru între dreptul la odihnă, dreptul la muncă, libertatea economică și dreptul oamenilor de a se bucura de viața socială și culturală a comunității din care fac parte.
VladG 2026-06-16 17:41:24
Nu mi se pare normal deloc. Mai ales vara cand de-abia se intuneca la ora 22:00. Ori iesim seara/noaptea ori facem petreceri de copii. Este absurd ce se doreste. Macar la capitolul asta sta Romania bine si cred ca asa atrage si o gramada de turisti. Ar fi o lovitura si pentru omul de rand si pentru economie. Chiar asa, trebuie sa stricam tot ce functioneaza in tara asta???
Aaa 2026-06-16 19:40:15
In nicio alta capitala europeana nu se inchide muzica la ora 22, toti turistii care aduc bani statului acolo merg sa se distreze si mai apoi banii aia tot la stat ajung prin taxe si impozite platite! Nu este acceptabil asa ceva!
Alex 2026-06-16 19:41:05
Buna ziua,

Daca solicitati acordul scris al vecinilor pentru terase pana in ora 22 veti distruge 99% din afacerile horeca. De exemplu, noi nu facem galagie, nu avem muzica, nu facem fum, inchidem la ora 19.00 si tot nu va semna nimeni pentru ca asa sunt oamenii. In plus, solicitam pentru terase dispuse pe trotuare ale strazilor secundare pastrarea 1.5m culoar de trecere. Altfel, la fel, se vor inchide foarte multi agenti economici. Noi avem 30 de angajati platiti cu salarii peste medie, servim 3000 de turisti straini lunar, unii vin special pentru experienta. Solicitam amenajarea de terase pe locurile de parcare din dreptul localurilor ca in Viena, Paris, Budapesta etc - astfel se va rezolva problema culoarului. Solicitam acceptarea meselor mai mici de 60cm si modulelor standard, pentru o cafenea nu sunt necesare asa de mari. Solicitam acceptarea amplasarii terasei inspre carosabil, acolo unde exista de ex stalpisori si unde logica fluxului pietonal o impune. Multumesc!
Ale 2026-06-16 20:02:45
Nu sunt de-acord să se oprească muzică după ora 22
Maria 2026-06-16 20:02:58
Nu vrem oprirea muzicii!
Andreea 2026-06-16 20:06:55
După ora 22:00 iese lumea în centrul vechii mai ales vara,centrul vechi a scris istorie în București !
Meli 2026-06-16 20:29:17
Eu nu sunt de acord cu aceasta decizie de a se închide terasele la ora 22.00 deoarece acest lucru va duce la diminuarea încasărilor in industria Horeca care susține financiar multe familii.
Adrian N 2026-06-16 20:53:47
Interzicerea activității după ora 22:00 în Centrul Vechi ar putea reduce încasările din HoReCa, locurile de muncă și atractivitatea turistică a Bucureștiului, fără a rezolva în mod eficient problemele punctuale legate de zgomot.
Centrul Vechi reprezintă principalul pol de turism urban al României, fiind unul dintre cele mai importante motive pentru care turiștii aleg să viziteze Bucureștiul. Experiența de seară – restaurantele, cafenelele și terasele – face parte integrantă din oferta turistică a orașului.
Dumitru 2026-06-16 21:07:51
t. 1 7.
(1) Pe strazile fara trotuare avizarea teraselor se face cu condi Tia pastrarii pe axul strazii a unei zone libere (culoar)
continue de 4,00 metri, complet liber de orice amenajare, pentru asigurarea circulajiei pentru intervenjii in caz
de urgenta a autospecialelor.
Nu pe toate strazile ar trebui sa fie masurat de la axul drumului, tinand cont de faptul ca in anumite zone, exista cladiri doar pe o parte a drumului. In aceasta situatie, s-ar putea ca pe un drum sa fie 5.5m lasati liberi si doar 1.5 m folositi ca si terasa (ca si exemplu). Cei 1.5m extra ar fi folositi, si s-ar si plati pt acestia.
Iulian 2026-06-16 22:18:34
Cred ca este o eroare de marketing in campania dvs sa puneti doar restrictii, cu siguranta orasul si locuitorii acestuia au alte probleme mult mai serioase decat orarul teraselor ,spatiul de pe Calea Victoriei care oricum devine pietonala in wekend sau muzica ambientala de pe terase ,cred ca va adresati unui numar restrans de locuitori ai orasului (in centru vechi in afara de regim hotelier cred ca mai locuiesc 20-30 de familii si cetatenii straini care lucreaza acolo)
Haideti sa ne uitam mai bine la problemele serioase ale orasului (traficul,apa calda,parcurile,locurile de parcare si lista este lunga)
Daniel 2026-06-16 22:20:51
Oamenii ies la 21:00-22:00 din casa ca e insuportabila caldura afara
In loc sa stam in aer liber vreti sa ne bagati ca pe sobolani inauntru
Distrugeti turismu asta de tot
Pentru asta vin strainii la noi in loc sa aveti grija de alte probleme mai reale si sa ajutati turismul in romania va bateti joc
Vulpe 2026-06-16 22:26:04
Ne întoarcem înainte de 1989
Mari 2026-06-16 22:28:19
Numai în România se poate întâmpla așa ceva. Ca e vară ca e iarna, terasa este cel mai bun loc unde poți să stai liniștit să bei/să mănânci ceva. Centrul vechi a fost și este cel mai cunoscut punct din București și chiar România. Vreți să distrugeți turismul și plăcerile oamenilor, inclusiv localnicilor.
Emy 2026-06-16 22:29:32
Nu mi se pare o idee okay închiderea teraselor. Ar scădea turismul grav, având în vedere ca centrul vechi este foarte populat de străini. Iar pe lângă asta, majoritatea lucrăm până la 8,9 seara. Când ai avea timp să ieși să mănânci ceva ? Pot înțelege ca muzica să nu fie amplificată dar nu închiderea lor după ora 10.
Nusuntdeacord 2026-06-16 22:30:01
Lumea iese după 21:00-22:00,dacă ar vrea liniște ar sta acasă nu ar ieșii .Centrul vechi despre asta e ,cluburi și agitație .Cine locuiește acolo sau cine se cazează în centru să și asume niște haos
mada 2026-06-16 22:47:13
cu acest regulament nu faceti decat sa ingropati horeca! daca alegem sa iesim vrem sa stam la terasa, sa radem, sa socializam, nu sa stam ca la opera fara sa scoatem un sunet! la fel si turistii: vor sa simta vibe-ul Centrului Vechi!
Dumitru 2026-06-16 22:50:24
De asemenea, ati exemplificat cu poze din Madrid si Bruxelles (in postarea domnului Ciucu). In regulamentul propus, se specifica faptul ca nu putem folosi jardinierele decat pe cele 2 laterale, perpediculare pe axul drumului, contrar exemplelor din poze. Atata timp cat ele sunt pe roti si retrase complet in afara orelor de functionare, de ce nu am putea avea o terasa mai atragatoare (in coloristica si modelele propuse), care sa tina la distanta vanzatorii de flori ambulanti, cersetorii, persoanele sub influenta substantelor interzise si cantaretii cu acordeoane, ce deranjeaza clientii in mod constant? Haideti sa fim corecti pana la capat va rugam, daca tot luam exemple pozitive din alte tari. Acestea ar preveni foarte multe probleme de-a lungul unei seri.
Ioana T 2026-06-16 22:59:02
Farmecul Centrului Vechi este dat si de terasele, restaurantele și cluburile sale.Este una dintre puținele zone din București care atrage constant turiști și creează o atmosferă vibrantă. Consider că închiderea teraselor după ora 22 ar diminua atractivitatea zonei și ar afecta atât afacerile locale, cât și experiența celor tineri care aleg să petreaca si nocturn .
ALS 2026-06-16 23:24:25
O lege bună nu se judecă după intenția cu care este propusă, ci după efectele pe care le produce. Toți ne dorim un oraș mai bine organizat, mai civilizat și mai respectuos față de cetățeni. Însă atunci când o problemă existentă în anumite locuri este tratată printr-o regulă aplicată tuturor, apare o întrebare legitimă: rezolvăm cauza sau doar transferăm consecințele asupra întregii comunități? În orice oraș există interese diferite și perfect legitime. Există oameni care au nevoie de liniște, există oameni care muncesc în industrii care funcționează seara, există antreprenori care au investit legal și există cetățeni care aleg să își petreacă timpul liber participând la activități sociale, culturale sau de divertisment. Rolul unei administrații moderne nu este să favorizeze o categorie în detrimentul alteia, ci să găsească un echilibru care să permită tuturor să coexiste. O problemă existentă în anumite locuri nu poate fi tratată printr-o regulă aplicată tuturor. Acolo unde există abateri, acestea trebuie identificate și sancționate. Însă atunci când măsura afectează întregul oraș, consecințele sunt evidente:
• Pierderea a mii de locuri de muncă din HoReCa, toate domeniile care depind de activitatea economică și socială desfășurată seara.
• Reducerea atractivității turistice și economice a Bucureștiului, cu efect direct asupra investițiilor, afacerilor locale și veniturilor generate pentru oraș.
• Limitarea libertății cetățenilor de a-și petrece timpul liber, de a participa la evenimente culturale, concerte, spectacole sau alte activități sociale după terminarea programului de lucru.
• Crearea unui precedent periculos, prin care probleme punctuale sunt rezolvate prin restricții generale aplicate tuturor, în locul identificării și sancționării celor care încalcă regulile. Mai mult decât atât, orice decizie care schimbă modul în care funcționează un oraș ar trebui să fie bazată pe studii de impact, pe date concrete și pe consultarea tuturor celor afectați. În lipsa acestora, există riscul ca efectele negative să fie mult mai mari decât beneficiile urmărite.Respectarea liniștii publice este importantă. Dar respectarea liniștii și menținerea unui oraș activ nu sunt obiective care se exclud reciproc. Orașele dezvoltate nu aleg între economie și viață socială. Ele găsesc soluții inteligente care le permit să funcționeze împreună.
Un oraș modern nu este cel în care toată lumea este obligată să trăiască la fel. Un oraș modern este cel care reușește să găsească echilibrul dintre drepturi diferite, fără să sacrifice unele pentru confortul altora.
Cele mai grave efecte ale unei astfel de măsuri nu sunt zgomotele care dispar, ci oportunitățile care dispar: locuri de muncă pierdute, investiții retrase, turism afectat și libertatea oamenilor de a se bucura de propriul oraș.
Pentru că un oraș nu devine mai bun atunci când este redus la tăcere. Devine mai bun atunci când găsește echilibrul între dreptul la odihnă, dreptul la muncă și dreptul oamenilor de a trăi, de a socializa și de a se bucura de viața comunității din care fac parte.
Locatar din Centrul Istoric bine documentat, afectat de poluarea fonică 2026-06-17 10:33:50
Fără zgomot în Centrul Istoric. Vrem un Centru Istoric civilizat, nu o zonă capturată de terase-club

Observ că multe comentarii susțin permiterea muzicii și a „atmosferei” până târziu în noapte în Centrul Istoric. Consider că această discuție este prezentată greșit în mod deliberat. Problema reală nu este existența restaurantelor, cafenelelor sau barurilor, ci faptul că, de ani de zile, o parte dintre operatorii economici din Centrul Istoric funcționează ca niște cluburi în aer liber, deși zona include locuințe, imobile mixte, hoteluri, oameni care muncesc, copii și persoane vârstnice. De asemenea, zgomotul nu are bariere. Sunt foarte mulți oameni afectați din zona Unirii, Splai, Calea Victoriei.

Trebuie spus direct: multe localuri din Centrul Istoric nu au respectat legea ani la rând. Au funcționat cu muzică amplificată, bass, uși și geamuri larg deschise, terase transformate în ringuri de club și sonorizare proiectată în stradă și în locuințele oamenilor. Nu vorbim despre o percepție subiectivă, ci despre o realitate documentată prin sesizări repetate, apeluri la Poliția Locală și Poliția Națională, filmări, fotografii, amenzi, petiții și procese pierdute de operatori economici pentru zgomot.

Instituțiile publice nu trebuie să negocieze respectarea legii cu operatorii economici. Legea există și trebuie aplicată. Legea nr. 61/1991 sancționează tulburarea liniștii publice, inclusiv prin zgomote, larmă sau folosirea aparatelor la intensitate mare în orele de liniște. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014 stabilește norme privind mediul de viață al populației. Aceste reguli nu sunt opționale și nu pot fi suspendate pentru că unii operatori economici s-au obișnuit să facă profit prin încălcarea lor.

Mai mult, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este relevantă. Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului protejează dreptul la respectarea vieții private și a domiciliului. În cauza Moreno Gómez c. Spaniei, Curtea a reținut că expunerea prelungită la zgomot produs de baruri și discoteci, în contextul pasivității autorităților, poate reprezenta o încălcare a dreptului la respectarea domiciliului și vieții private. Cu alte cuvinte, zgomotul excesiv nu este un simplu inconvenient urban, ci poate deveni o problemă de drepturi fundamentale.

De aceea, Primăria Municipiului București, Consiliul General și Poliția Locală nu pot trata această problemă ca pe o dispută între „cei care vor distracție” și „cei care nu vor viață de noapte”. Nu este vorba despre a interzice HoReCa. Este vorba despre a opri un model de business abuziv, în care unele localuri transmit muzică, bass și vibrații în locuințele oamenilor și apoi pretind că apără economia orașului.

Economia nu justifică ilegalitatea. Taxele plătite de un operator economic nu cumpără dreptul de a tulbura somnul locatarilor. Autorizația de funcționare nu este un cec în alb pentru zgomot. Dacă un local vrea muzică tare, DJ, petreceri sau activitate de club, atunci trebuie să funcționeze în interior, într-un spațiu izolat fonic real, cu ușile și ferestrele închise, fără ca sunetul să fie transmis în stradă sau în locuințe. Dacă nu poate asigura acest lucru, atunci acel model de funcționare nu este compatibil cu o zonă locuită și cea adiacentă ei.

Argumentul „locuiți în centru, deci trebuie să acceptați gălăgia” este profund greșit. Locuințele existau înaintea multor terase-club. Centrul Istoric nu este o zonă industrială, nu este un festival permanent și nu este o zonă fără locuitori. Este o zonă urbană mixtă, iar dreptul la odihnă și sănătate nu dispare pentru că unii operatori economici au descoperit că pot face profit prin sonorizarea străzii.

În realitate, Poliția este deja copleșită (Primăria știe acest lucru). Locatarii sună de zeci de ori pe lună pentru aceeași problemă: zgomot, bass, muzică la volum mare, geamuri deschise, terase care funcționează ca niște cluburi. Nu este normal ca respectarea legii să depindă de câte apeluri pot face locatarii într-o noapte. Nu este normal ca oamenii să fie treziți constant pentru a reclama aceeași ilegalitate repetată. Nu este normal ca autoritățile să fie puse să stingă, noapte de noapte, efectele unui sistem de autorizare și control care a fost prea mult timp permisiv (dacă nu, chiar ilegal).

Este important ca moderatorii și organizatorii consultării publice să observe și un alt aspect: o parte dintre comentariile favorabile menținerii actualului model de funcționare pot proveni de la persoane afiliate direct sau indirect operatorilor economici din zonă — angajați, colaboratori, apropiați sau persoane cu interese comerciale directe. Acest lucru nu le anulează dreptul de a comenta, dar trebuie avut în vedere atunci când se invocă artificial „vocea publicului”. Dezbaterea nu trebuie transformată într-un exercițiu de presiune organizată din partea industriei asupra autorităților.

De altfel, multe dintre comentariile pro-zgomot folosesc același tip de argument emoțional: „moare Centrul Vechi”, „nu mai vin turiștii”, „se distruge economia”, „nu mai există atmosferă”. Aceste afirmații sunt false sau exagerate. Orașele europene civilizate au viață de noapte, dar nu permit transformarea teraselor în cluburi în aer liber sub ferestrele locatarilor. Terasele sunt reglementate, sonorizarea exterioară este limitată sau interzisă, iar activitățile muzicale intense sunt mutate în interior, în spații izolate fonic. Un oraș viu nu este un oraș în care locuitorii nu pot dormi.

Este fals și argumentul că turiștii vin doar dacă bubuie muzica după ora 22:00. Turiștii vin pentru arhitectură, restaurante, atmosferă, siguranță, curățenie, cultură și experiențe urbane civilizate. Brașovul, Sibiul, Oradea, Budapesta, Varșovia, Madrid sau Paris nu au dispărut de pe harta turismului pentru că nu permit haos sonor permanent în zonele locuite. Dimpotrivă, orașele civilizate atrag turiști tocmai pentru că au reguli și pentru că spațiul public este respectat.

În București, problema este că ani întregi s-a acceptat o confuzie intenționată între restaurant, bar, terasă și club. Unele spații de 100 mp, fără izolare fonică reală, cu uși și geamuri deschise, au funcționat ca pseudo-cluburi. Muzica nu a rămas în incintă, ci a fost proiectată în stradă. Bass-ul nu s-a oprit la limita proprietății, ci s-a transmis prin fațade, geamuri, pereți și structura clădirilor. Aceasta nu este „atmosferă”, ci poluare fonică.

Prin urmare, susțin adoptarea regulamentului, dar consider că forma actuală trebuie întărită prin amendamente clare, verificabile și aplicabile imediat:

1. Interzicerea explicită a difuzării muzicii din interior către exterior. Nu este suficient să fie interzise boxele pe fațadă sau pe terasă. Trebuie interzisă și practica de a amplasa boxele lângă uși, ferestre, vitrine sau deschideri către exterior, astfel încât localul să pretindă formal că muzica este „în interior”, dar în realitate să sonorizeze strada.
2. Obligația ca ușile, ferestrele, vitrinele mobile și elementele retractabile orientate spre exterior să rămână închise pe toată durata difuzării muzicii în interior. Expertiza fonică devine inutilă dacă localul ține deschise exact elementele care ar trebui să izoleze sunetul.
3. Înlocuirea formulărilor vagi cu reguli măsurabile. Termeni precum „muzică ambientală”, „nivel ambiental”, „neadecvat” sau „vecinătăți imediate” trebuie înlocuiți cu praguri sonore clare, metode de măsurare, intervale orare precise și raportare la locuințele efectiv afectate, nu doar la imobilele direct lipite de local.
4. Reglementarea explicită a bass-ului și a frecvențelor joase. Bass-ul nu este o simplă preferință muzicală. El produce vibrații și se transmite prin structură, fațade, geamuri și străzile înguste ale Centrului Istoric. Este exact tipul de zgomot care afectează somnul chiar și atunci când ferestrele locuinței sunt închise.
5. Eliminarea excepțiilor pentru terasele cu program 24/24 în zone cu locuire, imobile mixte sau proximitate față de locuințe. După ora 22:00, activitatea cu public pe terasă trebuie să înceteze acolo unde există locatari afectați. Activitatea poate continua în interior doar dacă spațiul este izolat fonic și respectă legea.
6. Aplicarea imediată a regulilor privind zgomotul. Termenul de tranziție de 6 luni poate fi justificat pentru mobilier, cromatică, materiale sau adaptări estetice, dar nu pentru oprirea muzicii exterioare, închiderea ușilor și ferestrelor sau respectarea orei 22:00. Pentru zgomot nu trebuie acordat încă un sezon de toleranță.
7. Controale reale, neanunțate, cu sonometre calibrate, inclusiv seara și noaptea. Controalele trebuie făcute exact în intervalele în care apar abaterile. Verificările la ore convenabile, când localurile nu produc zgomot, nu rezolvă nimic. Fără măsurare, probe și sancțiuni rapide, regulamentul va rămâne doar pe hârtie.
8. Suspendarea rapidă a avizului pentru abateri repetate. Amenzile simple pot fi tratate de unele localuri ca un cost de funcționare. Măsura cu adevărat eficientă este suspendarea sau retragerea avizului atunci când operatorul continuă să încalce regulile.
9. Corelarea autorizațiilor cu realitatea din teren. Nu trebuie menținute autorizații pentru activități care, în practică, nu respectă condițiile în baza cărora au fost emise. Dacă un local nu poate funcționa fără să transmită muzică și bass în exterior, atunci autorizația trebuie revizuită, restrânsă, suspendată sau retrasă.
10. Crearea unui mecanism public de raportare și urmărire a sesizărilor. Locatarii nu trebuie să sune la nesfârșit fără să știe ce s-a întâmplat cu reclamațiile lor. Sesizările repetate pe același operator trebuie centralizate, corelate și folosite ca bază pentru sancțiuni progresive.
11. Mai multe sonometre pentru Poliția Locală.

Aceste propuneri nu distrug Centrul Vechi. Dimpotrivă, îl pot salva. Ceea ce distruge Centrul Vechi este tocmai modelul actual: zgomot, haos, lipsă de reguli, ocuparea agresivă a spațiului public, dispreț față de locatari și tolerarea unor operatori care au confundat libertatea economică cu dreptul de a încălca legea.

Un centru istoric european nu înseamnă bass în geamurile oamenilor, terase transformate în cluburi și poliție chemată de zeci de ori pe lună pentru aceleași localuri. Un centru istoric european înseamnă reguli clare, autorizații respectate, activități comerciale compatibile cu locuirea, spațiu public civilizat și echilibru între turism, economie și drepturile cetățenilor. Centrul Istoric este “istoric” și trebuie să integreze Bucureștiul real, cu familii și locuitori, nu să se bazeze pe un miraj construit pe nerespectarea legii.

Primăria, Consiliul General și Poliția Locală știu foarte bine că problema există. Locatarii știu, polițiștii știu, operatorii economici știu. Diferența este că acum nu mai poate fi tratată ca o simplă nemulțumire izolată. Există suficiente dovezi, suficiente sesizări și suficientă experiență acumulată pentru ca autoritățile să intervină ferm.

Solicit, așadar, adoptarea unui regulament puternic, aplicabil imediat pe partea de zgomot, fără excepții făcute pe măsura operatorilor care au încălcat ani de zile regulile. Centrul Istoric trebuie redat orașului, nu menținut captiv unui model de business zgomotos, agresiv și nesustenabil.
AlexB 2026-06-17 11:05:49
Cum sa inchizi terasele la 22:00 cand abia atunci iese lumea? Vara e insuportabil sa iesi pe timp de zi. Aceasta restrictie afecteaza clar activitatea afacerilor locale cat si viata sociala a oamenilor. Dupa ce ca suntem codasi la capitolul turism...vreti sa il "omorati" de tot.
AngAli 2026-06-17 11:15:49
Centrul Istoric este una dintre principalele zone turistice și de agrement ale Bucureștiului, iar existența restaurantelor, barurilor, teraselor și a unei vieți de noapte active reprezintă chiar motivul pentru care această zonă este atractivă și generează valoare economică. Marile centre istorice europene au viață de noapte, muzică, terase și evenimente care contribuie la atmosfera urbană și la atractivitatea turistică. Reglementarea trebuie să urmărească echilibrul, nu eliminarea elementelor care dau viață unui centru urban. Riscati să transformati Centrul Istoric într-o zonă rigidă, lipsită de atractivitate pentru turiști și pentru locuitorii care aleg să își petreacă timpul acolo. Interzicerea aproape totală a muzicii percepute în exterior, limitarea drastică a activității teraselor și introducerea unor mecanisme rapide de suspendare a autorizațiilor pot avea efecte economice serioase asupra afacerilor care funcționează legal și contribuie la bugetul orașului. Soluția nu este eliminarea vieții de noapte, ci găsirea unui echilibru rezonabil între dreptul la odihnă și dreptul operatorilor economici de a desfășura activități legale.

Consider că abordarea corectă este aplicarea legislației existente împotriva celor care depășesc limitele admise de zgomot, nu introducerea unor interdicții generalizate care afectează întreaga industrie și caracterul vibrant al Centrului Istoric. Un oraș modern trebuie să găsească un echilibru între locuire, turism, cultură și economie, nu să favorizeze exclusiv interesele unei singure categorii de utilizatori ai spațiului urban.
CrisAlex 2026-06-17 11:24:17
Domnule primar,

Această măsură afectează atât clienții, cât și proprietarii de localuri, în special în perioada sezonului cald, când mulți oameni aleg să își petreacă timpul liber în aer liber după terminarea programului de lucru. Nu faceti decat sa reduceti activitatea economică a afacerilor locale și limitati opțiunile de recreere ale locuitorilor orașului.
Dan 2026-06-17 11:36:20
Foarte important sa se limiteze orarul de functionare la ora 22.00 pentru baruri/terase care isi desfasoara activitatea in zone rezidentiale.
Pe Calea Victoriei, nr 112-114 sunt 5 baruri unul dupa altul cu orar de functionare pana la ora 0.00 si altele pana la ora 2.00 noaptea.
In zona (stga, drta, vis-a-vis) sunt 5 blocuri de locuit si toti locatarii sunt afectati de clientii galagiosi, de cele mai multe ori aflati sub influenta consumului de alcool.
Romby 2026-06-17 12:19:07
Consider că este necesară o abordare diferențiată, bazată pe caracteristicile reale ale fiecărei zone, pe prezența sau absența locuințelor în proximitate și pe rolul economic și turistic pe care Centrul Vechi îl îndeplinește pentru Municipiul București. Reglementările trebuie să urmărească un echilibru între protejarea confortului locuitorilor și susținerea unei zone care reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de atracție ale orașului. Există locații în Centrul Vechi care nu au imobile rezidențiale în imediata apropiere, iar activitatea acestora nu afectează în mod direct confortul locativ. Din acest motiv, consider că aplicarea automată a acelorași restricții prevăzute pentru Calea Victoriei nu reflectă realitatea și specificul acestei zone.
Abuz 2026-06-17 12:58:24
Frumoasă atitudine, demnă de o capitală europeană... Supuneți un subiect dezbaterii publice, iar apoi trimiteți un comisar, însoțit de televiziuni, într-o evidentă tentativă de intimidare, doar pentru a demonstra că aveți dreptate. Aceasta pare să fie atitudinea promovată în ultimii ani: dialogul este înlocuit de presiune și spectacol mediatic. Din păcate, dați impresia că luptați mai degrabă pentru interese personale decât pentru interesul public.
Cetățean- nu angajat horeca 2026-06-17 13:51:17
Bună ziua!

Comentariul se va adresa în mod special “locuitorilor” centrului vechi care acuză marea parte a comentariilor de susținere a activității ca venind din partea lucrătorilor sau deținătorilor de terase și cluburi în centrul vechi. Mi-am exprimat deja părerea în alt comentariu dar simt nevoia să acționez și să mai menționez o dată. Am citit și citesc zilnic comentariile noi apărute la această dezbatere în calitate de cetățean care nu are nicio legătură directă cu industria horeca. Înțeleg ca este greu de crezut, dar mare parte din comentarii sunt sigură ca vin de la cetățeni la fel ca mine. Știu ca nu este condensabilă sintagma dar: oamenii care sunt deranjați de gălăgia orașului aleg să se mute într-o zonă mai liniștită. Și nu este o sintagmă folosită pur și simplu ci o realitate. În “orașul care nu doarme niciodată”, de exemplu, și o să vă las să vă interesați care este, gălăgia este constantă, fie zi sau noapte. Activitatea comercială este super ridicată, turismul este zilnic indiferent de sezon. Orașul și oamenii lui funcționează foarte bine așa. Cunosc personal locuitori ai acelui oraș și au comunicat simplu: când am ajuns la vârsta la care nu am mai putut accepta gălăgia, m-am retras într-o zonă mai liniștită. Nu au acuzat câtuși de puțin legile, orașul și așa mai departe. În multe alte centre ale orașelor mari zonele sunt exclusiv de business și turism, asta dacă vă este greu să acceptați ca oamenii locuiesc în gălăgie și nu sunt deranjați, luați și exemplul ăsta.

Nu mai măsurați decibelii in buza distracției ci la reclamant in casa. Sunt oameni deranjați și dacă vecinul trage apa la wc. Deranjul și nivelul de zgomot este relativ pentru fiecare persoană în parte și este posibil ca sunetul perceput în casă să nu fie împotriva legii în unele cazuri.

Am avut vecini deranjați și ca se dau copii cu rolele pe palier până la lift. Dacă vom asculta de fiecare nemulțumire pe care o are fiecare, vom ajunge mai rău decât Coreea sau mai rău decât era înainte de 1989. Oamenii au uitat să se bucure de distracție chiar și când e distracția lor, nu a altcuiva. Am ajuns să ne plângem de fiecare lucru minuscul, să vrem restricții peste restricții și asta doar din cauza frustrărilor și stresului pe care îl îndurăm zilnic și care de multe ori nu are la bază traficul, gălăgia etc, ci alte probleme, iar refularea se duce pe baza acestor lucruri care afectează toți cetățenii.

Am mai văzut un comentariu pe Facebook în care un cetățean a zis ca în ritmul ăsta va alege să se mute din țară. Pot spune, ca deși nu-mi doresc și nu mi-am dorit niciodată, în ritmul și direcția în care văd ca mergem, voi ajunge la aceeași concluzie.

În momentul în care oamenii vor ajunge și mai deprimați din cauza restricțiilor, economia și mai afectată și oamenii vor alege să plece din țară, vor rămâne doar susținătorii restricțiilor cărora nu le va fi mai bine decât din punct de vedere al liniștii depline.

Adăug la toate cele spuse și crearea unui precedent. Știți vorba aia? Dai un deget și ți se ia toată mâna. Așa va fi și în situația asta. Se impun restricții ca vor un număr mic de cetățeni, se va vedea ca se poate și vor urma altele și altele ajungând să interzicem tot. Era un desen animat când eram copil și în unul din episoade eroii luptau împotriva unui răufăcător care făcuse “orașul ideal”: stingerea la 10, restricții peste restricții etc”. Cam așa ne simțim noi, populația considerată în minoritate în comparație cu cei deranjați. Luptăm împotriva “perfecțiunii” care va duce la crearea unor oameni roboti, nefericiți și care-și vor adăuga pe listă alte motive pentru care propria țară nu le mai face bine psihic alegând să plece.

În loc să faceți drumuri, parcuri, școli și să nu mai dați autorizații de construcție bloc lângă bloc, eliminați activitățile animate ale orașului susținând oamenii care nu mai suportă nimic: gălăgie, mașini, animale și chiar și oamenii din jurul lor. Viața de oraș nu este pentru oricine. Cui nu-i place orașul, are mereu alternative și libertatea de a alege. Nu luați libertatea tuturor oamenilor în detrimentul celor care au libertatea de a alege.
Geo 2026-06-17 15:30:58
Centrul Vechi este o zonă cu vocație turistică, comercială și de divertisment, dezvoltată în mod special pentru activități care se desfășoară inclusiv în intervalele de seară și noapte. În plus, există numeroase locații care nu au locuințe în imediata vecinătate și care nu afectează confortul rezidenților. Ar trebui adoptarea unor măsuri diferențiate, bazate pe realitățile fiecărei străzi și fiecărui amplasament, astfel încât să fie protejate atât interesele comunității, cât și dezvoltarea economică a zonei.
Adrian predoii 2026-06-17 19:05:09
Distrugeți o industrie intreaga prin limitarea programului la terase la ora 22 in centrul vechi .
Silviu 2026-06-18 05:36:42
Limitarea programului teraselor pana la ora 22:00 este excesiva si mult prea restrictiva. In tari cu turism dezvoltat ca Italia, Franta, Grecia, Spania, Turcia, Cehia, Ungaria, Cipru,Malta si multe altele, terasele sunt deschise pana tarziu in noapte in majoritatea zonelor. Mersul la terasa are o componenta sociala majora. Nu vrem sa traim intr-un oras unde sa mergem doar la serviciu si la somn, suntem fiinte sociale si avem nevoie si de relaxare. Lasati-ne sa traim putin, nu mai exagerati cu restrictiile, deja devine neplacut sa traim in orasul acesta desi ne-am nascut aici. Multumesc.
MI 2026-06-18 08:42:29
Nu sunt de acord cu restrictiile generalizate. Terasele si cluburile fac parte din viata noastra cotidiana si contribuie atat la calitatea vietii sociale cat si la dezvoltarea economica.
Alex 2026-06-18 09:35:52
Buna ziua. Solicitam ca pe strazile secundare, acolo unde la 25m pot exista spatii mai largi pe trotuar de 1.8m sa se accepte 1.5m latime. In cazul nostru, strada secundara, imediat dupa locatia noastra nu exista nici un alt impediment, trotuarul fiind gol, iar in partea opusa, la vecini trotuarul se lateste, fiind posibila alocarea a 1.8m. Avem nevoie de solutii, nu de blocaje. Multumim!
Sorin Milutinovici 2026-06-18 10:41:17
Aceasta hotarare va distruge centrul vechi, o zona din Bucuresti la a carei aparitie administratia nu are nici un merit. O zona plina de viata, o zona in care multa lume se poate duce pentru a asculta muzica live. O zona care a aparut aproape prin minune. O zona care se anima cu adevarat dupa ora 21. O zona care nu va rezista asaltului birocratic.

Multe capitale europene au astfel de zone. Ele sunt necesare, sunt benefice, sunt extrem de utile pentru viata unui oras, in special a unui oras configurat pentru munca, asa cum este Bucurestiul.

In masura in care aceasta reprezinta consultarea publica, votul meu este definitiv impotriva oricare astfel de hotarari.
Alissia 2026-06-18 12:06:31
Centrul Vechi reprezintă unul dintre cele mai importante motoare economice ale industriei ospitalității din București. Restaurantele, cafenelele, terasele și spațiile de divertisment contribuie la locuri de muncă, venituri fiscale și la imaginea orașului. Cum se justifică impunerea unor restricții identice pentru locații care nu au locuințe în imediata apropiere și care funcționează într-o zonă consacrată activităților turistice și de divertisment?
AndreeaS 2026-06-18 12:09:47
Această decizie riscă să afecteze una dintre puținele zone autentice ale Bucureștiului. Centrul Vechi nu a fost creat prin planuri administrative sau investiții publice spectaculoase, ci s-a dezvoltat organic, prin inițiativa oamenilor, a antreprenorilor și a celor care au ales să îi dea viață. Este locul în care bucureștenii și turiștii se întâlnesc, socializează, ascultă muzică live și se bucură de un oraș care trăiește și după lăsarea serii. Într-o capitală dominată de trafic, birouri și ritmul alert al muncii, astfel de spații sunt esențiale pentru echilibrul vieții urbane. Marile orașe europene au înțeles de mult că zonele animate, cu viață culturală și socială intensă, reprezintă un avantaj, nu o problemă. Ele contribuie la identitatea orașului, la economie și la calitatea vieții. Dacă va fi sufocat de reguli excesive și de birocrație, Centrul Vechi riscă să își piardă exact ceea ce îl face valoros: energia, diversitatea și atmosfera care îl diferențiază de restul orașului.
Cosmin 2026-06-18 12:19:44
Nu sunt de score cu așa ceva …
Andrada 2026-06-18 12:36:39
Sunt de acord cu această petiție și o sustin
Gabriel 2026-06-18 12:39:41
Solicit ca regulamentul să definească în mod tehnic și verificabil noțiunea de „bass puternic”. În forma actuală, formularea este prea generală și permite interpretări diferite de la caz la caz. Pentru locatari, problema nu este doar volumul perceput pe stradă, ci vibrația transmisă în locuință prin pereți, planșee, ferestre, pardoseli și structura clădirii. În Centrul Istoric această problemă este cunoscută de ani întregi. Bass-ul depășește limita localului, se transmite în strada și spre locuințe care pot fi și la sute de metri. Este un principiu simplu de fizică care a fost ignorat. Sunt foarte multe cazuri și această problemă trebuie eliminată de la sursă.

Frecvențele joase sunt deosebit de problematice în clădirile vechi, cum sunt multe dintre cele din Centrul Istoric și din zonele protejate ale Bucureștiului. Aceste clădiri nu au fost proiectate și antifonate pentru activități de tip club, cu subwoofere și sisteme audio de mare putere. Chiar dacă nivelul sonor general pare redus, bassul poate fi resimțit în locuințe ca vibrație continuă, afectând somnul și sănătatea locatarilor.

Propun ca regulamentul să prevadă expres că sunt interzise nu doar sunetele puternice, ci și vibrațiile sau frecvențele joase perceptibile în locuințe. Această interdicție trebuie să fie aplicabilă indiferent dacă boxa este amplasată în interior, pe terasă, pe rooftop sau într-un spațiu semiînchis. Există pe Strada Smârdan cel puțin un rooftop și o terasă-club care au boxe mari cu bass puternic. Consider că și aceste dispozitive audio de mari dimensiuni trebuie reglementate sau intersize dat fiind faptul că o copertină nu poate fi considerată o antifonare adecvată.
Sorina 2026-06-18 13:04:18
Consider că introducerea în regulament a unor limite clare de zgomot, exprimate în decibeli, precum și a unei proceduri de măsurare. Formulări precum „muzică ambientală”, „să nu perturbe vecinătățile” sau „nivel sonor care permite conversația normală” sunt insuficiente pentru aplicarea sancțiunilor. Ele lasă prea mult loc de interpretare și permit operatorilor economici să conteste aproape orice constatare. Acest lucru este des întâlnit, mai ales după ce prieteni de-ai mei au discutat cu Poliția Locală. Adesea amenzile sunt contestate sau operatorii economici primesc doar avertismente. Constant avertismente dar problema cu muzica în stradă rămâne mereu problematică.

Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014 include norme privind protecția populației față de zgomot, iar sursele oficiale indică pentru perioada nopții limita de 45 dB la exteriorul locuinței, măsurată conform standardului aplicabil. Regulamentul local ar trebui să facă trimitere expresă la aceste limite și să prevadă cum se aplică în cazul teraselor, localurilor, rooftop-urilor și spațiilor semiînchise. Poliția și locuitorii orașului au suficiente dovezi video care arată că nivelul de decibeli este cu mult întrecut mai ales pe Straăzile Șelari/Smârdan în serile de weekend.

Propun ca măsurătorile să poată fi realizate la sursă. În toate regulamentele orașelor civilizate, operatorii economici sunt obligați să antifoneze spațiul de petrecere. Zona Centrului Istoric are sute de apartamente dacă este să luam în considerare Splaiul Independentei, Bulevardul Bratianu, Strada Sf. Apostoli, Bulevardul Unirii, Strada Halelor etc.
Cipri 2026-06-18 13:06:13
Solicit introducerea unei prevederi exprese conform căreia Centrul Istoric nu este exonerat de la legislația privind ordinea, liniștea publică, sănătatea populației și protecția locatarilor. Faptul că zona are caracter turistic sau comercial nu poate justifica transformarea ei într-o zonă în care legea se aplică mai slab. Sunt comentarii care cer în mod ilegal acest lucru. Tocmai lipsa aplicării legii ne-a adus într-o situație în care operatorii economici câștigă de pe urma unui regulament slab iar consumatorii s-au obișnuit cu haos. Cu toții știm cum arată Centrul Istoric noaptea. Nu este istoric. Este un club in aer liber.

Legea nr. 61/1991 sancționează faptele care aduc atingere normelor de conviețuire socială, ordinii și liniștii publice. Această lege se aplică pe întreg teritoriul României, inclusiv în Centrul Istoric al Bucureștiului. Niciun regulament local nu ar trebui să creeze, explicit sau implicit, impresia că locuitorii din Centrul Istoric au mai puține drepturi decât locuitorii altor zone.

Propun ca regulamentul să prevadă clar că statutul turistic, comercial sau istoric al unei zone nu poate fi invocat pentru a permite muzică audibilă în exterior, bass, vibrații, evenimente sau funcționare nocturnă care afectează locuințele.
Cetățean nedormit 2026-06-18 13:07:11
Către amatorii de distracție și patronii pentru care sănătatea locatarilor din zonă e un factor neimportant: lăsând la o parte cinismul vostru mizerabil, noi stăm aici de multă vreme, înainte să fie vreun club pe undeva, data viitoare când cineva vrea "viață vibrantă a orașului", pe care mulți o confundă cu bubuiala aia infectă pe aceeași notă și ritm, să facă bine să nu mai dea șpagă pentru a fi lăsat să încalce legea. Pentru șpagă se face pușcărie, aviz amatorilor. Nu am de ce să mă mut eu din casa mea pentru distracția voastră. Găsiți-vă un loc în care puteți face asta cu respectarea legii. Dacă zgomotul continuă ajungem în instanță cu toate instituțiile implicate și cu patroni cu tot, indiferent ce va scrie în regulamentul ăla, care oricum nu se poate substitui normelor specificate deja în lege.
Mona 2026-06-18 13:21:30
Propun interzicerea expresă a subwooferelor, boxelor dedicate frecvențelor joase și a oricăror sisteme audio cu bass accentuat nu doar în localurile aflate în imobile cu locuințe, ci și în localurile aflate în imediata apropiere a clădirilor de locuințe, pe o rază de minimum 10-50 m, în funcție de configurația urbană. Sunetul se amplifica mai mult când zgomotul pătrunde pe străzile înguste și se poate auzi și la sute de metri, mai ales la etajele superioare care nu au alte clădiri în față ca barieră fonică.

Această completare este necesară deoarece bassul nu afectează doar imobilul în care funcționează localul. Frecvențele joase se propagă pe distanțe mari, se reflectă între fațade, pătrund prin ferestre și pot fi percepute în locuințe aflate la zeci de metri distanță. În Centrul Istoric, pe Smârdan, Șelari, Lipscani, Gabroveni, Splai, Unirii și străzile adiacente, configurația urbană amplifică această problemă. Este imposibil de măsurat în fiecare apartament iar experții cunosc acest aspect. Măsurătorile trebuie să fie la sursă.

Clădirile vechi nu sunt proiectate și antifonate pentru activități de tip club de mari dimensiuni. Regulamentul nu trebuie să permită, sub aparența unei activități de alimentație publică, funcționarea unor spații care produc efecte acustice similare cluburilor.
Calin 2026-06-18 13:56:11
Noul regulament ar trebui să țină cont de faptul că există deja reglementări locale anterioare, inclusiv HCL Sector 3 nr. 313/2017 privind desfășurarea activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață pe teritoriul Sectorului 3. Existența acestui regulament nu a fost suficientă pentru a opri încălcările repetate din Centrul Istoric și din zonele apropiate. Există o dublă administrare local-terasă de mult timp, iar efectul produs a fost muzică și bass la maxim în Centrul Vechi de ani buni. S-a construit un model de business toxic pentru București și pe o idee falsă că aducem turiști (când de fapt cu toții știm ce fel de turism există în Centrul “Istoric”).
Aceasta arată că problema nu este doar lipsa unui text normativ, ci mai ales lipsa unei aplicări ferme și constante. Operatorii care încalcă regulile privind zgomotul, programul, sonorizarea, ocuparea domeniului public sau funcționarea de facto ca spații de club trebuie sancționați real, nu doar formal. Până acum, a existat din păcate o pasare constantă de responsabilități între instiuții. Există petiții și plângeri de mulți ani iar acum există șansa reală ca autoritățile să redea orașul oamenilor și turismului de calitate, nu cluburilor-terasă care au creat haos.
Propun ca noul regulament să prevadă mecanisme clare de corelare cu regulamentele Sectorului 3 și cu autorizațiile comerciale existente, astfel încât un operator sancționat repetat să nu poată continua activitatea doar pentru că instituțiile nu comunică între ele.
Andreea 2026-06-18 13:58:04
As dori ca regulamentul să țină cont de realitatea acustică a zonei Centrale. Muzica din Centrul Istoric nu afectează doar locuințele aflate deasupra localurilor, ci și clădiri aflate la distanțe considerabile. În anumite seri, muzica și bassul se aud pe Splai, în zona Unirii și pe direcția către Centrul Istoric, astfel încât nu se poate sta aproape niciodată cu geamul deschis în locuințele orientate spre această zonă.

Este greșit ca regulamentul să vorbească doar despre „vecinătăți imediate”, deoarece sunetul se propagă între fațade, pe străzi înguste, în piețe și pe axe urbane deschise. În unele situații, muzica poate fi auzită pe raze de 100-200 m sau chiar mai mult, în funcție de poziționarea boxelor și de configurația străzilor. Există zeci de locuințe lângă/în Centrul Istoric cu mai mult de 5 etaje. Vă garantez că aceste locuințe sunt expuse și mai mult la zgomot, la fel cum locuințele de la etajele superiare sunt afectate foarte clar de concertele din Piața Constituției sau de pe Arena Națională. Aici este vorba însă de fiecare weekend și chiar mai mult.

Propun ca orice persoană afectată de zgomot, nu doar vecinul direct, să poată formula sesizare, iar autoritatea să fie obligată să verifice sursa zgomotului și să aplice sancțiuni.
Stefy 2026-06-18 15:32:57
Există riscul ca, prin astfel de măsuri, să fie afectat unul dintre puținele spații urbane care au reușit să se dezvolte natural și să atragă constant oameni, investiții și activități culturale. Centrul Vechi nu este rezultatul unui proiect administrativ impus de sus în jos, ci al inițiativei private, al creativității antreprenorilor și al dorinței oamenilor de a se bucura de viața orașului.
Aici se întâlnesc localnici și turiști, se desfășoară evenimente, concerte și activități care contribuie la identitatea Bucureștiului și la atractivitatea sa economică. Un oraș modern nu înseamnă doar clădiri și infrastructură, ci și spații vii, care oferă oportunități de socializare, cultură și recreere.
Desigur, respectarea legii și a drepturilor locuitorilor este esențială. Însă soluțiile trebuie să urmărească un echilibru între nevoia de liniște și dreptul orașului de a avea zone active, atractive și competitive. În marile capitale europene, aceste două obiective coexistă prin reguli clare și dialog, nu prin măsuri care riscă să descurajeze activitatea și să transforme zonele cu personalitate în spații lipsite de viață.
Bucureștiul are nevoie de un Centru Vechi responsabil și bine administrat, nu de unul golit de energia și diversitatea care l-au făcut relevant pentru locuitori și vizitatori deopotrivă.
R 2026-06-18 16:18:51
Iar polițiștii sau cei care vor verifica nivelul zgomotului să aibă instrumentele necesare la îndemână, nu să ridice din umeri, că nu au cum să verifice!!!
Alina 2026-06-18 16:41:15
daca vor sa treaca 2 oameni mai grasuti sau cu carucioare, nu incap in 1.5m. spatiul necesar ar fi 2metri ca sa poti cu adevarat circula. Dat fiind ca inca mai avem cativa copacei, acesti 2 metri sa fie calculati de la masa pana la copac.. ca o sa ne trezim cu spatiul calculat pana la strada si sa 'fim nevoiti sa mergem prin copaci sau stalpi de iluminat'.
🐉 2026-06-18 16:47:13
Nu sunt de acord cu această măsură. Centrul Vechi este o zonă turistică și de agrement, iar limitarea programului până la ora 22:00 va afecta atât afacerile locale, cât și experiența vizitatorilor. Problemele de zgomot trebuie rezolvate prin controale și sancțiuni pentru cei care nu respectă legea, nu prin închiderea tuturor teraselor.
Lucian 2026-06-18 17:09:52
Nu consider in regula aceste masuri. Centrul vechi este de ani buni o zona turistica importanta care atrage dupa sine multi turisti pentru viata de noapte pe care o ofera. Este important si pt noi, tinerii, care locuim in bucuresti sa avem o zona unde ne putem simti bine dupa zilele toride de vara. De impactul economic nici nu se mai pune problema. Incasari mai mici, taxe mai putine platite catre stat. Impactul va fi mare si pentru antreprenorii care vor fi nevoiti sa reduca personalul, oameni care vor ramane someri. Se stie de ani buni ca zona este turistica si recunoscuta pentru viata de noapte. Avand in vedere cele mentionate mai sus, doresc sa transmit din nou ca masurile nu sunt in regula.
Moni 2026-06-18 17:12:32
Majoritatea vad in Centrul istoric cheia turismului urban. Dar nimeni nu se intreba ce vechime au aceste cladiri. Turismul urban nu inseamna nunti si botezuri, petreceri zgomotoase. Inseamna muzee, case memoriale, tururi urbane tematice. Muzica poate fi data ca fond de atmosfera placuta. Horeca se poate focusa pe meniuri autentice si tematice. Nu muzica de zeci de decibeli face castigul ci atmosfera decenta. Ora 23 este cea mai potrivita pt a reduce sursele de zgomot si vibratii.
Cristi 2026-06-18 17:24:24
Centrul vechi are o reputatie foarte buna in randul strainilor, si asta datorita teraselor, cluburilor si localurilor care atrag multimea. Nu contest ca este balamuc, insa dij multe alte puncte de vedere, centrul produce foarte multi bani, atrage turisti, per total face ceva bine. Este nevoie de modificari? Da, este ideea de a inchide locatiile la ora 22 o idee benefica? Nu .
Locuitor documentat - analiza critică 2026-06-18 17:46:07
Bună ziua,

Revin cu o observație punctuală privind numeroasele comentarii care susțin menținerea muzicii amplificate și a activităților zgomotoase după ora 22:00, în special în Centrul Istoric.

Consider necesar ca aceste comentarii să fie analizate critic, deoarece multe dintre ele nu pornesc de la lege, de la drepturile locatarilor sau de la realitatea din teren, ci de la interes economic, emoție, obișnuința încălcării regulilor sau simpla dorință de a consuma orașul fără responsabilitate față de cei care locuiesc în el.

1. „Se elimină viața de noapte” — fals

Mai multe comentarii susțin că oprirea muzicii pe terase după ora 22:00 ar însemna eliminarea distracției, a vieții de noapte sau a socializării. Acest argument este fals.

Regulamentul nu interzice oamenilor să iasă în oraș, să ia masa, să socializeze, să meargă la cluburi, concerte sau evenimente. Problema este strict legată de muzica amplificată în spațiul public, de terasele transformate în cluburi în aer liber și de zgomotul transmis către locuințe.

Viața de noapte poate exista legal în spații interioare, autorizate, antifonate și controlate acustic. Ceea ce nu poate fi pretins ca „drept” este ca un operator economic să folosească strada ca sală de club, iar apartamentele din jur ca zonă tampon acustică. Fie ca este vorba de clădirile rezidențiale din Centrul Istoric sau cele din jurul lui, se omite problema câți oameni sunt de fapt afectați.

Legea nr. 61/1991 sancționează expres tulburarea liniștii locatarilor între orele 22:00–8:00 și 13:00–14:00 prin zgomote, larmă sau folosirea aparatelor ori instrumentelor muzicale la intensitate mare în localuri, sedii, locuințe sau în imediata vecinătate a imobilelor de locuit.

Prin urmare, nu vorbim despre „interzicerea vieții de noapte”, ci despre alinierea activității comerciale la o limită legală deja existentă.

2. „Bucureștiul devine comunist / ne întoarcem înainte de 1989” — argument manipulator

Unele comentarii compară regulile de liniște cu „comunismul”, „pandemia” sau „orașul închis”. Aceste comparații sunt manipulative.

Într-un stat de drept, libertatea economică și libertatea de petrecere a timpului liber nu înseamnă libertatea de a încălca sănătatea, somnul și viața privată a altora. Dimpotrivă, civilizația urbană presupune reguli clare tocmai pentru ca interesele diferite să poată coexista.

Nu este „comunism” să impui respectarea orelor de liniște. Nu este „comunism” să interzici boxe în interior/geam sau muzică amplificată sub/langa ferestrele locuințelor. Nu este „comunism” să ceri ca o afacere privată să nu producă zgomot ilegal.

Este administrație publică normală.

3. „În toate capitalele europene muzica merge până la 3–4 dimineața” — afirmație nesusținută

Pe pagina dezbaterii există comentarii care susțin că „în toate capitalele europene” muzica și gălăgia sunt permise până la 3–4 dimineața. Aceasta este o generalizare fără dovadă.

Chiar și acolo unde există viață de noapte dezvoltată, aceasta este reglementată prin autorizații, limite de zgomot, controale, sancțiuni, antifonare și diferențiere între spații interioare și spații exterioare. A invoca „Europa” pentru a justifica terase cu boxe în exterior, muzică în stradă și zgomot transmis în locuințe este o comparație selectivă și incorectă.

Bucureștiul nu devine european prin tolerarea haosului, ci prin reguli aplicate. Avem suficiente exemple de orașe care au și stații sonometrice fixe pentru a ajuta poliția locală să identifice abaterile.

4. „Berlinul consideră cluburile cultură” — falsă echivalență

S-a invocat faptul că Berlinul susține cluburile și le tratează ca parte a culturii urbane. Dar acest argument este folosit greșit. Am fost în Berlin de multe ori.

Un club poate fi o instituție culturală sau un spațiu de divertisment legitim atunci când funcționează în condiții tehnice adecvate: antifonare, autorizații, control al zgomotului, acces organizat, securitate, reguli de vecinătate.

O terasă cu muzică amplificată în aer liber, pe o stradă îngustă, sub sau lângă locuințe, nu devine „cultură” doar pentru că pune muzică. Muzica nu anulează obligația legală de a nu tulbura locatarii. Cultura nu înseamnă bass transmis prin pereți, geamuri și planșee, pe distanțe lungi.

5. „Centrul Vechi nu este cartier rezidențial” — fals

Mai multe comentarii susțin că Centrul Vechi ar trebui privit ca zonă de turism și divertisment, nu ca zonă rezidențială. Unele afirmă chiar că în anumite perimetre nu există locuințe în imediata vecinătate.

Acest argument este periculos deoarece încearcă să șteargă din realitate locuitorii existenți.

În Centrul Istoric și lângă el există locuințe, imobile mixte, apartamente, proprietari, chiriași, oameni care muncesc, oameni în vârstă, familii și persoane care au dreptul să doarmă în propriile case. Nu poți declara o zonă „de divertisment” peste noapte și apoi pretinde că drepturile locatarilor dispar.

Mai mult, legea nu spune că liniștea publică se aplică doar în cartiere „predominant rezidențiale”. Legea protejează locatarii și locuințele, inclusiv atunci când acestea se află lângă localuri, baruri, restaurante sau cluburi.

Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014 prevede expres limite de zgomot pentru restaurante, baruri, cluburi și discoteci care funcționează la parterul sau subsolul clădirilor de locuit, precum și pentru locuințele din clădirile învecinate: 45 dB(A) la exteriorul locuinței noaptea, 30 dB(A) în interiorul locuinței noaptea și 35 dB pentru nivelul de vârf la interior noaptea. Foarte des muzica se aude până la blocurile de pe Bulevardul Unirii, cu orientare spre Centrul Istoric.

Deci legea pleacă exact de la situația ignorată de comentariile pro-zgomot: localuri care funcționează în sau lângă imobile de locuit. De câte ori a făcut controale Garda de Mediu și Poliția Locală și au observat încălcări? Vă spun eu: aproape mereu. Dacă am analiza atent situația, cluburile ar trebui interzise de tot la câte autorizații au încălcat până acum. Am exemple de multe localuri care sunt supravegheate constant de locatari și vă asigur ca nu se vor opri până când nu vor putea dormi în liniște.

6. „Cine locuiește acolo și-a asumat” — fals juridic și moral

Unul dintre cele mai repetate argumente este că persoanele care locuiesc în Centrul Vechi „știau unde se mută” sau trebuie „să-și asume haosul”.

Acest argument trebuie respins ferm.

Nimeni nu își asumă încălcarea legii. Nimeni nu își asumă să nu poată dormi în propria locuință. Nimeni nu își asumă ca un operator economic să amplaseze boxe spre stradă, să depășească limitele de zgomot, să folosească domeniul public abuziv sau să transforme o terasă în club în aer liber.

Dreptul de proprietate, dreptul la viață privată, dreptul la sănătate și dreptul la folosirea normală a locuinței nu dispar pentru că în zonă există baruri. Constituția garantează dreptul la ocrotirea sănătății, iar statul este obligat să ia măsuri pentru igiena și sănătatea publică.

În plus, multe locuințe din Centrul Istoric sau lângă acesta existau cu mult înainte ca anumite străzi să fie transformate într-o zonă de consum nocturn agresiv. Nu locatarii au venit peste zgomotul ilegal; zgomotul ilegal a fost tolerat peste locatari. Exemple: blocurile de pe Splai, Unirii, Bălcescu etc.

7. „Turismul va dispărea fără muzică după ora 22” — afirmație fără date

Numeroase comentarii susțin că turiștii vin în București „mai ales pentru viața de noapte”, că Centrul Vechi „dispare” fără muzică sau că „majoritatea străinilor” vin pentru cluburi. Unele comentarii invocă procente precum „peste 60%” fără nicio sursă.

Aceste afirmații nu sunt date. Sunt opinii.

Turismul de calitate nu poate fi construit pe zgomot ilegal, alcool, aglomerație haotică și dispreț față de locuire. Un centru istoric atractiv poate avea restaurante, cafenele, evenimente, cluburi, galerii, muzee, tururi, festivaluri și spații culturale fără ca terasele să transmită muzică amplificată în locuințe.

Dacă interesul turistic pentru o zonă depinde exclusiv de muzică dată tare pe terase după ora 22:00, atunci problema nu este regulamentul, ci calitatea ofertei turistice. Există multe exemple filmate și catalogate de turiști agresivi, tentative de crimă, situații scăpate de sub control. Numai eu am analizat majoritatea localurilor din zona centrului istoric iar modelul lor de business este: “young bachelor, pole dancers, sax singers and cheap alcohol”. Cu siguranță există și localuri civilizate însă cele care produc zgomot sunt bine cunoscute pentru acest model de business gălăgios și necivilizat. Vă garantez ca turiștii care vor să vadă Bucureștiul real nu caută așa ceva.

8. „Localurile plătesc taxe, deci trebuie lăsate să funcționeze” — falsă prioritate

Un alt argument recurent este că HoReCa plătește taxe, TVA, salarii și contribuie la buget. Acest lucru poate fi adevărat, dar nu justifică încălcarea legii.

Toate activitățile economice plătesc taxe. Asta nu le dă dreptul să polueze fonic, să ocupe abuziv spațiul public sau să afecteze sănătatea vecinilor. O afacere legală nu este legală doar pentru că are angajați și plătește impozite. Este legală dacă respectă și normele de ordine publică, sănătate publică, urbanism, protecția vecinătăților și folosirea domeniului public.

Dacă un model de business nu poate funcționa decât cu muzică amplificată în exterior, după ora 22:00, lângă locuințe sau pe o rază de 100-200m unde sunt locuințe, atunci acel model trebuie schimbat. Costul adaptării trebuie suportat de operatorul economic, nu de locatarii care își pierd somnul și sănătatea.

9. „Se pierd locuri de muncă” — argument incomplet

Se invocă pierderea locurilor de muncă, dar se ignoră complet costul suportat de rezidenți: ani de nopți nedormite, stres, imposibilitatea folosirii normale a locuinței, imposibilitatea aerisirii, vibrații, degradarea spațiului public și sesizări repetate rămase fără efect.

Locurile de muncă nu pot fi apărate prin încălcarea drepturilor altora. Niciun sector economic nu are dreptul să funcționeze prin externalizarea costurilor asupra locatarilor. Localurile care își desfășoară activitatea în mod corespunzător nu vor da afară pe nimeni. Există suficiente restaurante și baruri care respectă legea și care nu vor avea niciun impact.

Ospitalitatea civilizată poate crea locuri de muncă. Restaurantele liniștite pot crea locuri de muncă. Localurile antifonate pot crea locuri de muncă. Evenimentele autorizate pot crea locuri de muncă. Ce nu trebuie protejat este locul de muncă dependent de zgomot ilegal și ocuparea abuzivă a spațiului public.

10. „Problema reală este că nu se aplică legea, nu că lipsesc reguli” — parțial adevărat, dar insuficient

Unele comentarii spun că există deja reguli și că trebuie doar aplicate.

Dacă un operator a fost reclamat repetat pentru zgomot, dacă există filmări cu boxe spre exterior, dacă se aud vibrații în locuințe, dacă există sesizări constante, nu este suficientă o amendă ocazională. Trebuie să existe suspendarea sau retragerea avizului de terasă. Au fost depuse zeci de petiții și iată ca după ani, nu s-a rezolvat nimic. De abia acum reușim sa avem o dezbatere despre problemele orașului zgomotos.

Și să nu uităm, amenda devine doar cost de operare pentru multe localuri. Dacă verificăm bilanțul și profitul firmelor, o amendă nu înseamnă nimic. E o cercetare ușor de făcut.

11. „Să fie reguli diferențiate pentru Centrul Vechi” — nu, iar timpul a arătat ca operatorii economici profită de orice portiță

Mai multe comentarii cer reguli separate pentru Centrul Vechi față de Calea Victoriei sau alte zone.

Diferențierea nu trebuie să însemne exceptarea Centrului Vechi de la liniște, sănătate publică și protecția locatarilor. Dimpotrivă, Centrul Vechi are străzi înguste, reverberație puternică, clădiri vechi, imobile mixte, locuințe deasupra spațiilor comerciale, densitate mare de localuri și un istoric de abuzuri. Tocmai de aceea poate avea nevoie de reguli mai stricte, nu mai permisive.

Dacă există punctual locații fără locuințe în proximitate, acestea trebuie să aibă antifonare în continuare în interior. În caz contrar, se crează un precedent și cu toții știm ca actualmente boxele sunt în geamurile larg deschise și se găsesc tot felul de situații la limita legii în detrimentul respectului.

Regula corectă este simplă: acolo unde zgomotul poate ajunge în locuințe, protecția locuirii trebuie să prevaleze.

12. „Muzica este emoție, cultură, amintire” — irelevant juridic pentru terasele zgomotoase

Unele comentarii vorbesc poetic despre muzică, comunitate, emoție, amintiri, râsete și energie urbană.

Nimeni nu contestă valoarea muzicii. Problema este locul, ora, volumul și impactul asupra altora.

Muzica este cultură într-o sală de concert. Muzica este divertisment într-un club antifonat. Muzica este atmosferă într-un restaurant la volum ambiental real. Dar muzica amplificată pe o terasă, după ora 22:00, sub ferestrele locatarilor, nu este „emoție urbană”, ci poluare fonică.

Dreptul cuiva de a avea „amintiri frumoase” într-o seară nu poate prevala asupra dreptului altcuiva de a dormi în propria casă.

13. „Nu vreau să stau la terasă ca la opera, fără să scot un sunet” — caricaturizarea problemei

Unele comentarii prezintă regulamentul ca și cum ar obliga clienții să stea în tăcere completă.

Aceasta este o caricatură. Nu se cere tăcere absolută. Se cere eliminarea muzicii amplificate și a zgomotului excesiv în intervalele protejate de lege. Ideal, boxele de mari dimensiuni care au bass încorporat precum și subwoofer-ele ar trebui complet interzise în restaurante și locuri fără antifonare reală. Să fim sincer, localurile din centru vechi au o dimensiune mică și nu au un spațiu adecvat de club. Exemple: terasele club de pe Smardan. Abia au un interior micuț.

Există o diferență evidentă între conversație normală la o terasă și străzi întregi transformate în spațiu de club, cu boxe în exterior, bass, urlete, alcool și aglomerație până noaptea târziu.

A reduce plângerea locatarilor la „nu vor să audă niciun sunet” este o tactică de discreditare, nu un argument.

14. „Oamenii ies după ora 22 pentru că e cald” — nu justifică muzica amplificată

Este adevărat că vara oamenii ies mai târziu. Dar acest lucru nu justifică transmiterea muzicii către locuințe.

Poți ieși la plimbare după ora 22. Poți mânca într-un local. Poți merge într-un club interior. Poți socializa. Ce nu poți pretinde este ca nevoia ta de recreere să includă dreptul de a produce zgomot în locuința altuia.

Căldura de afară nu suspendă Legea nr. 61/1991 și nu suspendă normele sanitare de zgomot.

15. „Sunt alte probleme: gropi, apă caldă, fațade, oameni ai străzii” — whataboutism

Mai multe comentarii spun că Primăria ar trebui să se ocupe mai întâi de gropi, apă caldă, curățenie, fațade, persoane fără adăpost sau siguranță publică.

Aceste probleme sunt reale, dar nu anulează problema zgomotului. O administrație poate și trebuie să lucreze la mai multe probleme simultan. Faptul că există fațade degradate nu dă dreptul unui local să pună muzică la maximum. Faptul că există probleme de curățenie nu justifică tulburarea liniștii locatarilor. Faptul că există persoane fără adăpost nu transformă zgomotul în activitate legală.

Acesta este un argument de tip „să nu rezolvăm nimic până nu rezolvăm totul”.

16. „Operatorii economici au revitalizat zona” — nu este adevărat, dar nu le dă drept de abuz

Am urmărit recent interviuri cu Primarul General și alți primari de dinaintea sa. Am urmărit reportaje. Centrul Istoric a avut ghinionul să fie pietonalizat prea agresiv și a devenit o zonă doar de cluburi și viața de noapte. Ziua este parțial mort și neinteresant. Acest lucru este grav și arată lipsa de viziune pe termen lung.

Unele comentarii susțin că fără patronii din HoReCa Centrul Vechi ar fi rămas degradat.

Chiar dacă anumite investiții private au contribuit la activarea zonei seara, acest lucru nu creează un drept de a încălca legea. Revitalizarea urbană nu poate fi confundată cu privatizarea spațiului public și sacrificarea locuirii. Din nou, există suficiente modele de afaceri care nu includ club-uri.

Un operator economic poate fi util orașului și totuși obligat să respecte limite de zgomot, program, estetică urbană, acces pietonal și drepturile vecinilor.

Contribuția economică nu este imunitate administrativă.

17. „Dacă se cer acorduri ale vecinilor, oamenii nu vor semna oricum” — tocmai acesta este sensul protecției vecinătății

Un comentariu susține că, și dacă localul nu face zgomot, vecinii nu vor semna „pentru că așa sunt oamenii”.

Acest argument ignoră motivul pentru care acordul vecinilor este important. Terasa nu este o activitate neutră. Ea afectează circulația, zgomotul, fumul, mirosurile, curățenia, aglomerația, securitatea și folosirea locuințelor din jur.

Dacă o terasă este amplasată sub ferestrele unor locuințe sau în imediata apropiere a acestora, locatarii direct afectați trebuie să aibă un cuvânt real de spus. Acordul vecinilor nu este o formalitate birocratică, ci un instrument minim de protecție a celor care suportă consecințele zilnice ale activității comerciale. Regulamentul este lax aici: cunosc multe persoane care locuiesc peste râu de centrul istoric care sunt de asemenea afectate de muzica și bass. De aceea consider ca aceasta trebuie interzisă express după ora 22:00.

18. „Brașovul nu poate fi comparat cu Bucureștiul” — comparația relevantă este cu dreptul la locuire, nu cu mărimea orașului

Un comentariu respinge exemplul Brașovului pe motiv că Bucureștiul este capitală, iar Brașovul este destinație turistică montană.

Comparația nu este despre mărimea orașului, ci despre un principiu: un centru istoric poate fi turistic fără să devină insuportabil pentru locuitori. Faptul că Bucureștiul este capitală nu reduce drepturile locatarilor, ci ar trebui să ridice standardul de administrare. Brașovul are și el cluburi. E un oraș fun dar nu are problemele Centrului Istoric.

O capitală europeană nu ar trebui să fie orașul în care zgomotul ilegal este acceptat pentru că „așa se distrează turiștii”.

19. „Problemele sunt punctuale, nu trebuie reguli generale” — fals în practică

Când aceeași problemă apare repetat pe mai multe străzi, la mai multe localuri, în fiecare weekend, timp de luni sau ani, nu mai este „punctuală”. Este o problemă sistemică.

Centrul Istoric are o densitate mare de localuri, străzi înguste, imobile vechi, locuințe apropiate de spații comerciale și un istoric de sesizări privind zgomotul. În aceste condiții, reguli generale nu sunt abuzive, ci necesare.

Aplicarea exclusiv „punctuală” a dus exact la situația actuală: locatari obligați să documenteze individual abuzuri repetate, în timp ce operatorii continuă să funcționeze. Există suficiente dovezi în acest sens.

20. „Orașul modern înseamnă echilibru” — corect, dar echilibrul nu înseamnă legalizarea abuzului

Mai multe comentarii folosesc cuvântul „echilibru”.

Da, orașul are nevoie de echilibru. Dar echilibrul nu înseamnă ca locatarii să suporte muzică amplificată până noaptea, iar operatorii să își maximizeze profitul. Echilibrul real înseamnă:

terase civilizate, fără boxe în exterior sau muzică;
muzică ambientală în interior, cu antifonare;
muzică de petrecere în interior doar dacă există suficient spațiu, antifonare și nu se aude nimic în exterior;
program adaptat vecinătăților locuite;
măsurători acustice reale;
sancțiuni pentru recidivă;
multe sonometre pentru poliția locală și națională;
retragerea avizului când activitatea devine incompatibilă cu locuirea.

Acesta este echilibru. Nu menținerea haosului sub pretextul economiei.

21. Există și o dimensiune CEDO: statul poate răspunde dacă tolerează zgomotul excesiv

Problema zgomotului nu este minoră. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut, în cauza Moreno Gómez contra Spaniei, că zgomotul produs de baruri și discoteci în apropierea locuinței poate încălca dreptul la respectarea vieții private și a domiciliului, protejat de articolul 8 din Convenție, atunci când autoritățile nu iau măsuri efective.

Acest lucru este foarte relevant pentru București. Dacă autoritățile cunosc problema, primesc sesizări, au dovezi și totuși permit continuarea abuzului, riscul juridic nu mai este doar al operatorilor privați, ci și al administrației.

Concluzie

Comentariile pro-zgomot pornesc de la o confuzie fundamentală: tratează muzica amplificată pe terase, după ora 22:00, ca pe un drept al orașului. Nu este un drept. Este o activitate comercială permisă doar în limitele legii.

Dreptul la somn, sănătate, viață privată și folosirea normală a locuinței este superior interesului unui local de a produce atmosferă prin zgomot exterior.

Nu se cere distrugerea HoReCa. Se cere civilizarea ei. Și unii preferă să rămână ancorați în haos pentru ca numai astfel știu să facă profit.

Nu se cere închiderea Bucureștiului. Se cere oprirea unui model de business care a funcționat prea mult timp prin sfidarea locatarilor, a spațiului public și a legii.

Nu se cere tăcere absolută. Se cere ca după ora 22:00 să nu mai existe muzică amplificată pe terase, boxe în geam, bass, aglomerație sonoră scăpată de sub control și operatori care transformă străzile în cluburi în aer liber.

Solicit ca Primăria Municipiului București să nu cedeze presiunii emoționale venite din partea celor care au interes economic direct sau care confundă distracția cu lipsa de reguli. Regulamentul trebuie să fie ferm, clar și aplicabil, cu interdicții explicite, măsurători reale, sancțiuni eficiente și retragerea avizelor pentru operatorii recidiviști.

Centrul Istoric (și nu numai) poate fi viu fără să fie abuziv. Poate fi turistic fără să fie necivilizat. Poate avea HoReCa fără să sacrifice locuirea. Dar pentru asta trebuie spus clar: muzica amplificată în spațiul public, după ora 22:00, în zone cu locuințe, nu este cultură urbană. Este zgomot ilegal mascat în argumente economice.
Miki 2026-06-18 17:51:57
Solicit ca istoricul de amenzi aplicate de Poliția Locală, inclusiv de Poliția Locală Sector 3, să fie luat în considerare la emiterea și reînnoirea avizelor pentru terase. Dacă un operator economic a fost sancționat în mod repetat pentru zgomot, program, ocuparea domeniului public sau alte abateri, nu este rezonabil să primească aviz în aceleași condiții ca un operator fără probleme. Avem suficiente cazuri pe Șelari și Smârdan. Unii au pierdut și procese în instanță.

Existența unor amenzi repetate arată că problema este sistemică și recurentă, nu accidentală. În astfel de cazuri, amenda simplă nu este suficientă, mai ales dacă operatorul o tratează ca pe un cost de funcționare. Am verificat bilanțul public al acestor operatori. Amenzile sunt ușor de plătit dar revocarea autorizațiilor nu poate fi ignorată dacă regulile și legea nu sunt respectate.

Propun ca regulamentul să prevadă suspendarea avizului la a doua abatere și retragerea avizului la abateri repetate. În cazurile grave sau recurente, autoritatea ar trebui să poată refuza reautorizarea pentru sezonul următor.
Ala 2026-06-18 18:50:42
Nu sunt de acord cu această propunere. Închiderea teraselor la ora 22:00 ar afecta atât clienții, cât și afacerile din domeniul HoReCa. Multe persoane aleg să petreacă timpul pe terasă în timpul serii, iar o astfel de restricție ar reduce veniturile restaurantelor și locurile de muncă.
Gabs 2026-06-18 18:53:19
Consider că terasele ar trebui să poată funcționa și după ora 22:00, mai ales în perioada verii. Din cauza temperaturilor ridicate din timpul zilei, mulți oameni aleg să iasă la plimbare, la o cafea sau la o masă cu prietenii abia seara, după această oră. Terasele reprezintă un spațiu important de socializare și relaxare, iar închiderea lor prea devreme limitează aceste oportunități. Desigur, este important să existe reguli care să protejeze liniștea locuitorilor din zonă, însă o soluție echilibrată ar fi mai potrivită decât o închidere generală la ora 22:00.
Ala 2026-06-18 18:53:43
Nu sunt de acord cu această propunere. Închiderea teraselor la ora 22:00 ar afecta atât clienții, cât și afacerile din domeniul HoReCa. Multe persoane aleg să petreacă timpul pe terasă în timpul serii, iar o astfel de restricție ar reduce veniturile restaurantelor și locurile de muncă.
Andra 2026-06-18 18:56:07
Nu sunt de acord cu acest proiect deoarece consider că impactul său asupra Centrului Vechi și asupra activității economice a orașului nu este suficient analizat. Terasele reprezintă una dintre principalele atracții pentru turiști și contribuie semnificativ la atmosfera urbană care diferențiază Bucureștiul de alte destinații.
În plus, acestea susțin numeroase locuri de muncă și generează venituri importante pentru economia locală. Reglementarea este necesară, însă aceasta ar trebui să urmărească un echilibru între ordinea spațiului public și menținerea vitalității economice și turistice a orașului, nu să impună restricții care pot afecta ambele obiective.
D 2026-06-18 18:58:57
Solicit ca petițiile repetate ale locatarilor să nu mai fie tratate ca simple nemulțumiri izolate. Dacă pentru același local, aceeași terasă sau aceeași zonă există sesizări constante privind zgomotul, bassul, muzica audibilă în exterior sau funcționarea nocturnă, acestea trebuie să producă efecte juridice la nivelul avizului.
Nu este normal ca locatarii să fie obligați să sesizeze ani la rând aceleași probleme, în timp ce operatorii continuă să funcționeze aproape neschimbat. Repetarea petițiilor indică o problemă structurală de conformare. Cunosc multe persoane care au această problemă reală iar rezolvarea ei se lasă în continuare așteptată. Poate cu acest nou regulament, lucrurile vor reveni la normal, dupa ani întregi de zgomot urban si haos.
Această problemă este documentată de mult timp și toată lumea știe de ea. Centrul Vechi este doar cel mai bun exemplu de haos fonic.
Propun ca la reînnoirea avizelor să fie verificat istoricul sesizărilor. Un număr semnificativ de petiții privind zgomotul ar trebui să determine fie refuzul avizului, fie condiționarea lui de măsuri suplimentare: limitatoare de sunet, diminuarea obligatorie a bass ului, interzicerea muzicii in exterior, reducerea programului, controale nocturne și expertiză fonică reală.
Sper ca acest nou regulament sa fie pasul catre o normalitate in care afacerile DAR SI LINISTEA LOCUITORILOR sa poata coexista frumos!
Tedi 2026-06-18 18:59:13
Cum e posibil asa ceva?josnic
Alexandra 2026-06-18 18:59:14
O regulă mai proasta decât asta, nu găseați. Sunteți incredibil! Din ce în ce mai comuniști.. nu se poate așa ceva
Noi vrem să ieșim, să stăm la terasă seara, nu ziua când sunt 40 de grade
Sunt total împotriva acestei legi!
Andreeacristea 2026-06-18 18:59:29
Nu sunt deloc de acord cu aceasta propunere . Centrul Vechi este prin definiție zona de divertisment, socializare și turism a orașului. Mulți turiști aleg să viziteze Bucureștiul tocmai pentru atmosfera sa vibrantă, restaurantele, terasele și viața de noapte. O astfel de măsură ar reduce atractivitatea turistică a zonei și ar afecta direct afacerile locale, locurile de muncă și veniturile generate de turism.În plus, pe timpul verii, când temperaturile sunt ridicate, oamenii preferă să iasă în oraș după lăsarea serii. Este firesc ca terasele și localurile din Centrul Vechi să funcționeze mai târziu, acesta fiind specificul zonei de mulți ani!!.
Andra 2026-06-18 18:59:39
Consider că această măsură ar afecta una dintre cele mai importante zone turistice ale Capitalei, o zonă care contribuie semnificativ la economia orașului și la veniturile statului.

Centrul Vechi reprezintă un punct de atracție pentru turiști din țară și din străinătate, iar atmosfera creată de terase, restaurante și spațiile de socializare este parte integrantă a experienței pentru care aceștia aleg să viziteze Bucureștiul. Restricționarea activității după ora 22:00 ar reduce atractivitatea zonei și ar avea un impact negativ asupra afacerilor care depind de fluxul de turiști și de consumul realizat în această perioadă a zilei.

Turismul și industria ospitalității generează venituri importante prin taxe, impozite și locuri de muncă, iar Centrul Vechi are un rol esențial în acest mecanism economic.
Georgeta 2026-06-18 19:04:59
Buna ziua,
Cateva masuri din acest regulament par abuzive,de exemplu inchiderea teraselor dupa ora 22:00 ?? Mai ales in centrul vechi unde nu exista locatari,ce se va intampla cu sutele de angajati care isi castiga existenta muncind cinstit? Multe locatii vor intra in faliment datorita acestei masuri abuzive,statul va pierde multi bani din taxe,nimeni,nu v a castiga,Bucurestiul va pierde din turism cu timpul,centrul vechi este o atractie pentru turisti,un loc care este vizitat zi de zi de straini va disparea
Oana 2026-06-18 19:07:17
O lege care nu face altceva decat sa ne duca cu gândul ca sunteti din ce în ce mai comunisti, e incredibil sa ne bagati in casa la ora 22:00.. sau în interiorul unui restaurant, cand noi așteptăm seara să se ducă caldura ca sa putem sta la o terasa, total împotriva acestei legi!!
Antonia 2026-06-18 19:07:28
Cred că acest proiect ar trebui revizuit, deoarece terasele din Centrul Vechi au un rol important în viața economică și turistică a Bucureștiului. Ele atrag vizitatori, contribuie la imaginea orașului și oferă numeroase locuri de muncă.
Este necesar un echilibru între administrarea spațiului public și susținerea activităților care aduc valoare orașului, iar forma actuală a proiectului nu reflectă suficient acest lucru.
Anonim 2026-06-18 19:08:31
Nu susțin acest proiect deoarece consider că terasele, în special cele din Centrul Vechi, reprezintă un element esențial al imaginii Bucureștiului. Acestea contribuie la atractivitatea orașului pentru turiști și transformă spațiul urban într-un loc mai activ și mai primitor.
Totodată, activitatea teraselor susține un număr important de locuri de muncă și generează beneficii economice pentru comunitate. Din acest motiv, orice reglementare ar trebui să urmărească îmbunătățirea modului de utilizare a spațiului public, nu reducerea unei activități care aduce valoare orașului.
Consider că proiectul, în forma actuală, nu reușește să mențină acest echilibru și ar trebui revizuit.
Maria 2026-06-18 19:08:53
Mă opun introducerii obligației de închidere a teraselor la ora 22:00, considerând că această măsură este disproporționată și insuficient justificată.

Bucureștiul este capitala României, un oraș cu o viață economică, socială și turistică intensă, iar activitatea teraselor reprezintă o componentă importantă a economiei locale. În sezonul cald, intervalul 22:00–24:00 este unul dintre cele mai importante pentru activitatea operatorilor HoReCa, astfel că limitarea programului la ora 22:00 poate genera pierderi economice semnificative, reducerea locurilor de muncă și diminuarea atractivității orașului pentru turiști și locuitori.

Consider că sancționarea punctuală a operatorilor care produc disconfort prin depășirea limitelor de zgomot este o soluție mai echilibrată decât restricționarea generală a tuturor teraselor, inclusiv a celor care respectă normele legale și nu generează reclamații.

Solicit eliminarea limitei generale de funcționare până la ora 22:00 și înlocuirea acesteia cu un program mai flexibil, diferențiat în funcție de zonă, precum și cu mecanisme eficiente de control și sancționare a abaterilor individuale.

O administrație modernă trebuie să urmărească un echilibru între dreptul cetățenilor la liniște și dezvoltarea economică, nu să impună restricții generale care afectează în mod nejustificat întreaga industrie.
Lore 2026-06-18 19:09:22
Nu sunt de acord cu acest proiect în forma actuală. Terasele, în special cele din Centrul Vechi, reprezintă una dintre principalele atracții pentru turiști și contribuie la imaginea Bucureștiului ca oraș viu și atractiv. În același timp, acestea susțin un număr important de locuri de muncă și contribuie la economia locală.
Consider că este nevoie de reguli clare și echilibrate, însă măsurile propuse nu ar trebui să afecteze activitatea teraselor și atractivitatea zonelor turistice ale orașului. Solicit reanalizarea proiectului și găsirea unor soluții care să sprijine atât interesul public, cât și mediul economic.
Lidia 2026-06-18 19:11:00
Stimată Primărie a Municipiului București,

Mă opun adoptării proiectului de hotărâre în forma actuală, deoarece consider că introduce restricții excesive asupra activității teraselor și afectează în mod negativ mediul de afaceri, locurile de muncă și atractivitatea orașului.

Terasele reprezintă o componentă importantă a vieții urbane, contribuind la dezvoltarea economică, turism și la utilizarea activă a spațiului public. Regulamentul propus impune condiții care pot îngreuna funcționarea acestora și pot descuraja investițiile în domeniul HoReCa.

Solicit retragerea proiectului din forma actuală și reluarea consultărilor cu reprezentanții industriei, astfel încât să fie elaborat un regulament echilibrat, care să protejeze interesul public fără a afecta nejustificat operatorii economici.

Consider că orice reglementare trebuie să fie proporțională, clară și să țină cont atât de nevoile locuitorilor, cât și de impactul economic asupra afacerilor locale.

Vă rog să luați în considerare aceste observații în procesul de dezbatere publică.
Nae 2026-06-18 19:14:36
În acest moment voi faceți mai mult rău decât bine, dacă vreau să ies să ascult muzică să beau și eu un suc, o cafea, o bere eu ies după ora 20:00 pentru ca e mai răcoare, dacă vreau să ies la o terasă să mă liniștesc nu ies unde e muzica, eu personal sunt împotriva acestei legi !
Ma 2026-06-18 19:16:18
Nu sunt de acord cu limitarea excesivă a activităților de noapte. Viața de noapte contribuie semnificativ la economia și atractivitatea turistică a orașului, mai ales în zonele dedicate divertismentului. Este important să existe un echilibru între dreptul locuitorilor la liniște și susținerea afacerilor și a turismului.
Vali 2026-06-18 19:16:26
Nu susțin acest proiect deoarece consider că terasele, în special cele din Centrul Vechi, reprezintă un element esențial al imaginii Bucureștiului. Acestea contribuie la atractivitatea orașului pentru turiști și transformă spațiul urban într-un loc mai activ și mai primitor.
Totodată, activitatea teraselor susține un număr important de locuri de muncă și generează beneficii economice pentru comunitate. Din acest motiv, orice reglementare ar trebui să urmărească îmbunătățirea modului de utilizare a spațiului public, nu reducerea unei activități care aduce valoare orașului.
Consider că proiectul, în forma actuală, nu reușește să mențină acest echilibru și ar trebui revizuit.
Nicoleta 2026-06-18 19:17:07
Buna ziua,
Mi se pare incredibila propunerea de a inchide terasele la ora 22:00 ,bai oameni buni,traim in Romania unde sunt temperaturi de 30 grade la ora 22:00 ,domnule Primar Ciucu,aveti o statistica sa vedeti cati oameni ,turisti sunt in centrul vechi la ora 22:00 ?cu aceasta masura o sa distrugeti orice activitate turistica,bani care vin in Bucuresti din turism,va recunosc ca v am votat,si imi place cum v ati jnceput mandatul de primar,multe masuri bune dar aceasta nu este una dintre ele,va lasa multi oameni fara job,ati pierdut un vot cu ocazia asta!
Vali 2026-06-18 19:19:44
Nu susțin acest proiect deoarece consider că terasele, în special cele din Centrul Vechi, reprezintă un element esențial al imaginii Bucureștiului. Acestea contribuie la atractivitatea orașului pentru turiști și transformă spațiul urban într-un loc mai activ și mai primitor.
Totodată, activitatea teraselor susține un număr important de locuri de muncă și generează beneficii economice pentru comunitate. Din acest motiv, orice reglementare ar trebui să urmărească îmbunătățirea modului de utilizare a spațiului public, nu reducerea unei activități care aduce valoare orașului.
Consider că proiectul, în forma actuală, nu reușește să mențină acest echilibru și ar trebui revizuit.
Bucuresti 2026-06-18 19:21:41
Nu susțin acest proiect deoarece consider că terasele, în special cele din Centrul Vechi, reprezintă un element esențial al imaginii Bucureștiului. Acestea contribuie la atractivitatea orașului pentru turiști și transformă spațiul urban într-un loc mai activ și mai primitor.
Totodată, activitatea teraselor susține un număr important de locuri de muncă și generează beneficii economice pentru comunitate. Din acest motiv, orice reglementare ar trebui să urmărească îmbunătățirea modului de utilizare a spațiului public, nu reducerea unei activități care aduce valoare orașului.
Consider că proiectul, în forma actuală, nu reușește să mențină acest echilibru și ar trebui revizuit.
Anonimi 2026-06-18 19:23:37
Nu susțin acest proiect deoarece consider că terasele, în special cele din Centrul Vechi, reprezintă un element esențial al imaginii Bucureștiului. Acestea contribuie la atractivitatea orașului pentru turiști și transformă spațiul urban într-un loc mai activ și mai primitor.
Totodată, activitatea teraselor susține un număr important de locuri de muncă și generează beneficii economice pentru comunitate. Din acest motiv, orice reglementare ar trebui să urmărească îmbunătățirea modului de utilizare a spațiului public, nu reducerea unei activități care aduce valoare orașului.
Consider că proiectul, în forma actuală, nu reușește să mențină acest echilibru și ar trebui revizuit.
Madalina 2026-06-18 20:14:11
Regula cu care nu sunt deloc de acord: „Este interzisă difuzarea muzicii înainte de 10:00, între orele 13:00-14:00 și după ora 22:00”. Adică fix atunci când oamenii se duc fie să își bea cafeaua, fie la masă sau, seara, să se relaxeze. O regulă atât de strictă ar ucide orice activitate socială și ar șterge orice formă de „viață” din oraș, ducând la închiderea multor terase.

Știți că există studii care demonstrează că absența spațiilor sociale crește semnificativ riscul de depresie? Se numește „al treilea spațiu” și este menit să reducă stresul și singurătatea. Am fost în orașe din afară care sunt efectiv moarte după ora 20:00 și mă bucuram sincer că locuiesc în București. Nu doresc ca orașul meu natal să se transforme într-un loc în care oamenii să se ducă doar la muncă și acasă. De asemenea, nu mi se pare normal ca statul să ne impună (indirect) „ore de stat la terasă”, dar nu are nicio problemă cu păcănelele și casele de pariuri de la parterul blocurilor.

Unde vom ajunge dacă suntem așa deranjați de oameni care pur și simplu există? O vecină dintr-un bloc alăturat îi cerea primarului de sector să desființeze parcul pentru că o deranjau copiii care se jucau. Să îi respectăm și dorința dânsei? Să lăsăm copiii fără locuri de joacă, adolescenții fără locuri de distracție și adulții fără spații de socializare ca să fie liniște deplină în Capitală?

În plus, atacați în mod indirect cultura românească. Cultura nu înseamnă doar cărți, muzee și operă. Românilor le place să stea afară, la terase și să asculte muzică, rămânând să vorbească cu orele la o masă. Și să nu uităm că îi venise și o idee măreață ministrului culturii, ca teatrele și sălile de operă să fie deschise doar L-V: 9-17, iar mai toate muzeele oricum se închid la 19:00. Deci ce vreți să mai facem noi, cei 2 milioane de locuitori + turiștii?

Înțeleg că unele terase exagerează și acaparează aproape toată strada (și trebuie reglementat), dar în condițiile în care statul face trotuare de jumătate de metru, cum puteți să le cereți să lase mai mult spațiu? E vorba de principiu. Dacă lor le impuneți să lase un culoar de minimum 1.5m (ca să aibă loc oamenii), atunci cele mai înguste trotuare din București ar trebui să aibă tot atât. Sau statul are voie să nu lase loc suficient pentru oameni? Ați rezolvat celelalte probleme din București? Pentru că le cereți lor să protejeze clădirile istorice în condițiile în care cade tencuiala de pe ele. Ați rezolvat transportul în comun și problema parcărilor? Poate dacă le rezolvați, o să fie mai mult spațiu și pentru trotuar, și pentru terase.Dacă vreți să facem din București un oraș pentru oameni, nu ar trebui să începem prin eliminarea locurilor în care se adună acestia.
Alina 2026-06-18 20:23:43
Din păcate, acestest regulament nu va face decât să afecteze horeca, deja afectată din diferite motive știute de noi toți! În toate Capitalele lumii viața de noapte din centrul vechi este apreciată! De ce și ar mai dori un turist să vină în centrul vechi dacă nu se va putea bucura de vibe-ul acestui loc? Plus ca foarte mulți oameni, mă refer la angajați, își pot pierde jobul!
Iuliana 2026-06-18 20:31:44
Nu consider că închiderea teraselor după ora 22:00 în Centrul Vechi este o măsură potrivită. Este cea mai cunoscută zonă de divertisment și turism din București, iar oamenii vin aici special pentru terase, restaurante și cluburi. Viața de noapte face parte din identitatea acestei zone și contribuie atât la turism, cât și la economia orașului.

O limitare atât de strictă ar afecta afacerile, locurile de muncă și experiența turiștilor. Centrul Vechi nu ar trebui tratat la fel ca o zonă exclusiv rezidențială, deoarece are un rol diferit și este cunoscut tocmai pentru activitatea sa de seară și de noapte.
Multe orașe europene precum Barcelona, Madrid, Roma sau Praga își susțin turismul și economia prin zone dedicate vieții de noapte, unde terasele și localurile funcționează până târziu. Bucureștiul ar trebui să urmeze acest model și să își valorifice Centrul Vechi ca punct de atracție pentru turiști, nu să îi limiteze activitatea.
Andrioska 2026-06-18 20:33:31
Anumite decizii de acest gen pot afecta viata de noapte din centrul vechi, unul dintre principalele motive pentru care străinii aleg să vină în București! Automat, vor scădea și încasările și patronii vor fi nevoiți să închidă sau să renunțe la o parte din personal! Mulți oameni și familii depind de aceste job uri! Pe de altă parte, în centrul vechi se vine fix după ora 22.00 ca să meargă în cluburi, să stea la terase, să se bucure de vibe-ul zonei! Nu “omorâți” centrul vechi!
- 2026-06-18 20:37:24
Nu sunt de acord! Nu sunt de acord cu închiderea teraselor după ora 22:00 în Bucharest, deoarece ar afecta turismul, ar reduce veniturile afacerilor din Centrul Vechi și ar lovi direct angajații care depind de programul de seară. În loc de restricții, ar fi mai potrivite soluții care să echilibreze liniștea locuitorilor cu economia zonei.
Sami 2026-06-18 20:43:49
Regulament gândit sa distrugă centrul vechi, principala atracție a Capitalei? Ce motiv are avea un turist sa mai vina în centru vechi daca va fi nevoit sa vorbească în șoaptă? Care va mai fi atracția? Centrul vechi are nevoie de flux, mai ales noaptea! Dacă va uitați în social media veți fi surprinși cati influenceri i din întreaga lume vorbesc despre vibe ul acestui loc!
Cristinel 2026-06-18 20:55:52
Regulamentul ar trebui personalizat si in functie de zona! Nu distrugeti centrul vechi! Este principala atractie a orasului! Zeci de mii de turisti aleg sa vina in city break uri pentru aceasta zona! Trebuie gasita o cale de mijloc, sa fie bine pentru toata lumea!
Abcd 2026-06-18 22:01:56
Nu sunt de acord !oamenii ies după 22:00 mai ales acum vara !se poate rezolva dând muzica puțin mai încet. Cine locuiește în zona trb să își asume
Mihaela 2026-06-18 22:05:03
Regulamentul ar trebui să prevadă ca filmările, fotografiile și înregistrările realizate de cetățeni pot constitui indicii suficiente pentru declanșarea unui control precum și suspendarea/revocarea autorizațiilor. În prezent, orice persoană care trece seara prin Centrul Istoric poate documenta localuri din care muzica se aude în exterior, cortine deschise, boxe vizibile, terase aglomerate sau activități care contrazic spiritul regulamentului și legii. Da, nu sunt măsurători sonometrice omologate, dar este evident că muzica iese din exteriorul locației după ora 22:00 sau că boxele sunt amplasate lângă geamurile deschise cu un scop anume.

Aceste dovezi nu trebuie ignorate doar pentru că nu au fost realizate de un agent constatator. Ele pot indica momentul, locul, comportamentul operatorului și efectul asupra spațiului public. Autoritatea poate folosi aceste sesizări pentru a direcționa controalele exact acolo unde există încălcări repetate și pentru a sancționa operatorul economic care încalcă legea.

Solicit ca Poliția Locală să fie obligată să verifice sesizările însoțite de materiale video sau foto și să comunice petentului rezultatul verificării. Fără această obligație, cetățenii rămân fără un instrument real de protecție.
Denisa 2026-06-18 22:06:55
Nu sunt de acord cu acest proiect deoarece introduce reguli excesive și restricții care par nejustificate. Consider că spațiile publice ar trebui să rămână vii și accesibile, iar măsurile propuse nu aduc îmbunătățiri clare pentru cetățeni.
Raluca 2026-06-18 22:18:14
Nu sunt de acord cu oprirea muzicii la 22
Ingryd 2026-06-18 22:18:23
Nu sunt de acord cu oprirea muzicii la ora 22!
Eli 2026-06-18 22:24:20
Nu mi se pare normal, turistii vin in special pentru centrul vechi si pentru conceptul de “bucuresti nu doarme” pe langa faptul ca distrugem turismul , si pentru locuitori e un loc important fiind printre cele mai aglomerate zone in special in weekend . Sunt prea putine locuri deschise mai ales in timpul saptamanii si e inadmisibil sa le oprim si pe acestea
Just me 2026-06-18 22:26:04
După ora 22? Nu o să mai viziteze nimeni Bucureștiul
Daniel 2026-06-18 22:36:44
Regulamentul propus riscă să trateze terasele ca pe o problemă care trebuie limitată, în loc să le recunoască rolul important în economia și viața urbană a Bucureștiului. Prin numărul mare de restricții și condiții impuse, proiectul creează impresia că activitatea operatorilor economici trebuie descurajată, nu reglementată într-un mod echilibrat.

În ultimii ani, restaurantele, cafenelele și barurile au investit semnificativ în dezvoltarea spațiilor exterioare, contribuind la revitalizarea multor zone ale orașului. Terasele au devenit un element definitoriu al Bucureștiului pe timpul sezonului cald, atrăgând atât locuitori, cât și turiști. Orice măsură care limitează excesiv funcționarea acestora va avea efecte directe asupra veniturilor afacerilor locale și asupra locurilor de muncă susținute de acest sector.

Mai mult, orașele moderne și atractive sunt caracterizate de spații publice active, frecventate și animate. O zonă plină de oameni, cu restaurante și terase funcționale, este în general mai sigură, mai atractivă și mai bine integrată în viața comunității decât una lipsită de activitate după lăsarea serii. Din acest motiv, orice reglementare ar trebui să urmărească găsirea unui echilibru între interesele rezidenților și necesitatea menținerii unui oraș viu și dinamic.

Deosebit de problematice sunt prevederile care limitează drastic activitatea după ora 22:00. Bucureștiul este principalul centru economic, cultural și turistic al țării, iar activitatea socială și comercială nu se încheie odată cu lăsarea serii. Restricțiile excesive privind muzica și sonorizarea reduc considerabil atractivitatea teraselor și afectează competitivitatea industriei ospitalității în raport cu alte capitale europene.

Consider că preocuparea principală a autorităților ar trebui să fie îmbunătățirea condițiilor de siguranță și ordine publică, nu reducerea activității economice desfășurate legal. Cetățenii și turiștii au nevoie de o prezență mai vizibilă a forțelor de ordine în zonele intens circulate, în special în Centrul Istoric și în alte zone cu activitate nocturnă ridicată.

De asemenea, este necesară combaterea fermă a fenomenelor care afectează confortul și siguranța publică: traficul și comercializarea drogurilor, cerșetoria agresivă, comerțul stradal neautorizat și alte activități desfășurate în afara cadrului legal. Totodată, autoritățile trebuie să identifice soluții eficiente pentru gestionarea situației persoanelor fără adăpost din zonele turistice și comerciale, astfel încât spațiul public să fie curat, sigur și accesibil tuturor.

Un regulament eficient nu ar trebui să penalizeze afacerile care respectă legea și contribuie la dezvoltarea orașului. Bucureștiul are nevoie de politici care să stimuleze investițiile, turismul și viața urbană, concomitent cu măsuri ferme pentru menținerea ordinii și siguranței publice. Dezvoltarea unui oraș modern presupune echilibru între interesele economice, sociale și comunitare, nu adoptarea unor restricții care riscă să reducă vitalitatea spațiului urban.
Danut 2026-06-18 22:41:42
Vă scriu pentru a-mi exprima dezacordul față de propunerea de a opri muzica în Centrul Vechi după ora 22:00.

Lucrez în această zonă, iar o astfel de măsură ar avea un impact direct asupra activității localurilor și asupra locurilor de muncă ale multor persoane, inclusiv al meu. Reducerea programului de funcționare și a atmosferei care atrage clienți poate duce la scăderea veniturilor și chiar la pierderea unor locuri de muncă.

De asemenea, Centrul Vechi reprezintă una dintre principalele atracții turistice ale Bucureștiului. Mulți turiști aleg să viziteze zona tocmai pentru viața de noapte, evenimentele și atmosfera specifică. O restricție atât de severă ar putea afecta atractivitatea turistică a orașului și activitatea economică a numeroaselor afaceri locale.

Înțeleg necesitatea respectării liniștii publice și a unui echilibru între interesele rezidenților și cele ale operatorilor economici, însă consider că pot fi identificate soluții alternative care să reducă disconfortul fără a afecta semnificativ activitatea economică și turistică a zonei.

Vă rog să luați în considerare impactul social și economic al acestei măsuri înainte de adoptarea unei decizii finale.
MDev 2026-06-18 22:42:09
În locul unor limitări excesive privind programul și sonorizarea, autoritățile ar trebui să acorde prioritate siguranței publice printr-o prezență mai mare a forțelor de ordine, combaterea traficului de droguri, eliminarea comerțului stradal (Florarese) neautorizat și gestionarea eficientă a problemelor care afectează confortul și imaginea orașului.

Bucureștiul are nevoie de reguli echilibrate, care să susțină atât ordinea publică, cât și dezvoltarea unei vieți urbane moderne și dinamice.
Ale 2026-06-18 22:43:15
este inadmisibil să oprim muzica în centru vechi după ora 22. Sunt atâția turiști care vin să petreacă și după ce ca de abia mai avem 2 -3 cluburi/ baruri de doamnă ajuta, îi mai forțăm și pe aceștia să închidă.
EugenM 2026-06-18 22:49:38
Cred ca domnul primar a uitat un lucru foarte important,cati bani produce si cate locuri de munca creeaza,este inadmisibil asa ceva,in loc sa vada ce se intampla cu adevarat acolo,ca in ultimii 10-15 ani locul s-a umplut de drogati,c***e,hoti de buzunare,florarese fara nici-o jena sa se fereasca de politie,politisti doar pe wekend sau in zile cu sarbatoare,in rest pustiu.vreti sa comparam cu marile orase europene,pai tot acolo exista politie la fiecare colt de strada,la noi sunt 2 masini pe toata raza.Zgomotul produs de cateva cluburi care au rezistat cu greu tuturor schimbarile fiscale si sociale si pe astea vreti sa le inchideti,sunteti fenomenal domnule primar.in loc sa sustineti turismul si dezvoltarea voi vrei sa ne intoarcem in timp.
Diana Gabriela 2026-06-18 23:06:28
Sunt categoric împotriva acestui proiect. Este încă un exemplu de suprareglementare și birocrație inutilă. În loc să încurajeze turismul, consumul și viața urbană, Primăria pare preocupată să îngreuneze activitatea celor care investesc și creează locuri de muncă.

În zonele pietonale, terasele reprezintă un avantaj, nu un inconvenient. Orașele atractive pentru turiști sunt pline de terase și activitate economică, nu de restricții și avize. Acest regulament riscă să transforme centrul orașului într-un spațiu mai puțin atractiv și mai puțin viu.

Consider că proiectul trebuie respins. Bucureștiul are nevoie de mai multă libertate pentru afaceri și de mai puțină birocrație.
Diana 2026-06-19 16:19:01
Nu aș putea fi de acord cu aceste schimbări majore legate de București. Bucureștiul este capitala României, considerată un oraș mai liber, unde oamenii pot desfășura diverse activități la ore târzii sau chiar oricând.

O parte importantă dintre locuitorii orașului își câștigă existența în Centrul Vechi. În acest context, apare întrebarea: unde ar mai lucra toate aceste persoane, în special cei care lucrează în program de seară și noapte, dacă s-ar aplica astfel de restricții?

Este adevărat că există cluburi care dau muzica foarte tare și pot crea disconfort, însă există și numeroase alternative prin care aceste locații pot funcționa în continuare, menținând totodată o atmosferă plăcută și echilibrată.

În același timp, România se plânge adesea că nu atrage suficienți turiști. În ultimii ani, numărul vizitatorilor străini a crescut și este de așteptat să continue să crească. Totuși, apare o întrebare importantă: cu ce ne ajută turiștii în București?

Răspunsul este că aceștia contribuie semnificativ la economie: creează locuri de muncă în hoteluri, restaurante, muzee, transport și comerț, aduc bani în economia locală, încurajează investițiile, promovează Bucureștiul și România și susțin oferta culturală.

Printre cele mai vizitate locuri se numără Palatul Parlamentului, Ateneul Român, Piața Revoluției și Centrul Vechi. În general, turiștii vin seara, mănâncă în restaurante și apoi merg în cluburi pentru a se relaxa și a se distra.

Trăim într-o țară frumoasă, cu o istorie bogată. O plimbare prin Centrul Vechi oferă un peisaj deosebit, cu clădiri vechi, arhitectură interesantă și o combinație între trecut și modern. Este o imagine a schimbării și a evoluției României, un loc care îi impresionează atât pe iubitorii de istorie, cât și pe cei pasionați de viața urbană.

Consider că este o măsură greșit gândită, care ar putea afecta negativ atât locuitorii, cât și economia locală. Nu este corect să privăm oamenii, în special tinerii de astăzi și generațiile viitoare, de posibilitatea de a se relaxa, de a evada din realitate sau de a avea șansa de a câștiga bani prin muncă cinstită și susținută.

În concluzie, nu sunt de acord cu această propunere de lege, deoarece consider că nu aduce beneficii reale. În loc să fie restricționate activitățile care susțin economia și turismul, ar trebui găsite soluții care să echilibreze nevoile locuitorilor cu cele ale mediului economic și turistic.
nico 2026-06-19 20:50:43
Toate terasele din B si restaurantele sa dea muzica in surdina(nu zgomotul le aduce clienti,Noi ocolim deja acele locatii unde muzica nu e in surdina,,pt ca nu e sanatos,,preferam sa plecam fara dureri de cap,sa putem socializa etc_)sa si antifoneze etc dar sa nu ne deranjeze.Trebuie sa primeze calitatea vietii.,sanatatea si linistrea oamenilor etc nu banii pe care ii fac unii pe sanatatea locuitorilor ,
Andrei ratiu 2026-06-19 22:03:44
Sunt locatar pe minovici 5 sector 1, vis a vis de blocul nostru s a edificat o constructie temporarara, fara autorizatie initiala de constructie, pe numele ei club rainbow miorita, care functioneaza doar dupa regulile lor. Este galagie incepand cu ora 11:00 si pana la 3:00, politia este dpmdv mana in mana cu ei, tot blocul suna la politie si abia daca se obosesc sa vina sa vada. De amenzi nici nu mai zic, ca nu se dau. La fel e si pe decebal. Sunt zeci de procese intentate de locatari, si nimic.. aici era o zona linistita, in natura, langa gara baneasa, ce oameni au putut sa si dea ok pentru un asemenea proiect? Probabil niste oameni coruptibili… sunt de acord cu propunerea dvs, domnule ciucu, toate partea de divertisment ar trebui concentrata in centrul vechi, iar restul populatiei sa fie lasata sa se odihneasca si sa scape de terasele ilegale si cu tot ce mai vin ele la pachet. Vrei distractie? Mergi in centru vechi si punct.
Ana 2026-06-19 22:26:46
Este inadmisibil sa existe terase in zone rezidentiale in care patronii sa puna muzica, viata riveranilor devine un calvar, aceasta devine practic o forma de expropiere, de atentat la dreptul de proprietate privata! Cu totii avem dreptul ca atunci cand venim acasa sa ne bucuram de pace si liniste, nu de haos. Muzica si decibelii trebuie sa isi gaseasca locul in zone special amenjate care sa nu duca atingere dreptului la viata privata al celor care locuiesc in proximitate.
John Stuart Mill a enuntat un principiu dupa care trebuie sa ne ghidam cu totii intr-o societate normala, respectiv ca libertatea ta inceteaza acolo unde incepe libertatea mea! Libertatea voastra de a pune muzica si de a va comporta ca niste primate inceteaza acolo unde incepe libertatea mea, adica in casa mea unde copiii mei au dreptul sa doarma linistiti si sa se bucure de o copilarie normala, neagresati de zgomote de la muzica localurilor sau ale celor care au consumat alcool peste masura. Va rog sa faceti ceva, nu mai suport sa sun mereu politia locala pentru tulburara linistii publice si locurile acestea sa existe nestingherite! Nu baruri si cafenele cu muzica si petreceri in zone rezidentiale! Va implor!!!
Roxananicoletan 2026-06-20 14:51:46
Parcă trăim în democrație și în 2026))) unde ați mai pomenit așa ceva?))) măcar să ziceți ora 3/4 dimineața))) dar la 22? Nasa scrie pe voi. Nu o să mai vină turiștii în felul ăsta și o să avem și mai mari probleme cu banii. Relaxați vă puțin! Mutați vă dacă nu suportați gălăgia))) simplu!
Despre bucuresti 2026-06-21 03:41:45
Poate este bine ca fiecare sa încerce a se gândi și la altceva decât propria persoana, propriile nevoi și dorințe. Ca pieton nu îmi face nici o placere sa împart spațiul public pe care ar trebui să circul eu cu mașini sau obiecte asemenea la fel cum nici șoferii nu vor pietoni pe strada sau cum terasele nu vor persoane care stau la.mese fără sa consume. Ca iubitor de viata normala nu înțeleg de ce ar trebui să ascult conversația altora în timp ce stau în locuita proprie. Casa nu este un mormânt sigilat în care tre sa stai ca să fie terase în oraș. Nici curtea casei nu este un bâlci în care trebuie sa te adaptezi a trăii pt ca dau alții bani pe "viata la capitală".
Se pare ca viata "moderna" în București înseamnă zgomot mai mult decât "pe vremea comuniștilor". Totuși dacă unii sunt dependenți de acest zgomot, alții sunt conștienți și își dau seama, din păcate pe piele lor, de efectele acestui zgomot. Dacă unii ridica în slavi fumatul, consumul excesiv de alcool, drogurile, etc. alții sunt afectați în mod direct de toate slăbiciunile acestea.
Fiecare are așteptări din partea celor votati, a legii sau administrației. De exemplu în alte tari se vorbea despre spatii dedicate celor dependenți de droguri de mare risc însă cu reglementari stricte și total izolate de lumea din jur chiar dacă ar fi în buricul orașului. La noi nici măcar cei care operează o farmacie nu se sfiesc sa afume pe alții cu fumul tigarilor lor.....Ce sa mai cerem de la cei care merg cu copii, de exemplu, la film în parc vara când deasupra evenimentului se formează un nor de fum de tigari, emblema a civilizației dâmbovițene!!
A.C. 2026-06-21 11:08:34
Zgomotul( fara norme clare, limitate in timp, gen si amploare), ocuparea trotuarelor, lipsa locurilor de parcare, programul prelungit al asa ziselor terase in zone locuite, lipsa interventiei prin autosesizare , sau in timp real si eficient, al politiei locale, sint cateva din problemele generale ale orasului.Și, nu! . prin reglementarea de bun simt si legala, avand in vedere si confortul comunitatilor, nu distrugeti horeca, daca vor sa convietuiasca cu riveranii trebuie sa respecte calitatea vietii acestora!.Altfel, distrugeti alte profesii sau afaceri( extinzand de exemplu ora de functionare pana la ora 24.00).Cine ar vrea sa urce intr un taxi cu sofer neodihnit, tren cu conductor privat de somn, metrou la fel ,doctor intrat in garda dupa f.putine ore de somn?!Sau sa beneficieze de orice serviciu al unui parinte care si a lasat acasa copii nedormiti, agitati , carora a trebuit sa le puna muzica de fond sa nu fie treziti brutal de petrecerilie stradale, cluburi ( ex: nocturnele organizate de " stabilimentul cultural"-asa s au autointitulat- Mița Biciclista care zguduie tot cartierul, afacerile de la parter de bloc , prelungite pana catre dimineata )?!. Chiar daca nu sint situate la parter de bloc de locuinte, cladirile asezate in mijlocul comunitatilor trebuie sa respecte norme bine stabilite, legale !!!Libertatea de afaceri nu trebuie sa ingradeasca libertatea/ dreptul la viata decenta a comunitatilor !!!!Nu cerem ingradirea afacerilor, dar cerem sa fie educate si integrate just si legal in locul unde cred ca vor sa fie desfasurate,cerem sa ne fie respectat dreptul legal de a ne putea folosi proprietatile in proportie totala, stat conferit legal oricarei locuinte!!!Concluzie: proiectul nu trebuie respins sau abandonat, trebuie imbunatatit cu norme si reguli concrete, legale , pastrand echilibrul firesc si legal al unei convieturi citadine.
Gabriela 2026-06-21 18:15:36
Este inadmisibil să nu putem dormi de zgomotul produs în Parcul Herăstrău și Romexpo!
Preiau solicitările vecinilor de cartier:

1. Introducerea explicită, în corpul regulamentului, a Ordinului MS nr. 119/2014 (cu modificările ulterioare) ca temei legal obligatoriu pentru orice aviz de terasă amplasată în parc, cu reluarea expresă a intervalului orar diurn (07:00–23:00) și a limitelor acustice (55 dB / 60 dB vârf, la 15 m de perimetru), indiferent dacă terasa e în zonă protejată urbanistic sau nu.

2. O sancțiune complementară imediată pentru echipamentul de sonorizare. Regulamentul recunoaște explicit existența echipamentului de sonorizare ca element distinct al unei terase: art. 2 lit. p) include, în definiția "echipament specific", "elemente pentru acustică" alături de sistemele de încălzire, răcire și iluminat. Cu toate acestea, nicăieri în regulament nu există o sancțiune complementară imediată aplicabilă acestui echipament în cazul depășirii constatate a pragurilor nocturne de zgomot. Sancțiunile prevăzute rămân amenda de 2.500–5.000 lei (art. 30) și, doar la abateri repetate (minimum două în 30 de zile, conform art. 12 alin. 6 și art. 28), suspendarea sau retragerea avizului, o procedură care acționează cu întârziere de zile sau săptămâni, nu în timpul nopții în care zgomotul efectiv are loc.

Singura măsură "imediată" prevăzută (art. 31 alin. 3-4) este somația de dezafectare a întregii terase în 48 de ore, urmată eventual de dezafectare forțată, un instrument disproporționat de lent pentru o problemă punctuală de sonorizare. Solicităm introducerea unei sancțiuni complementare distincte, aplicabilă pe loc de agentul constatator: sigilarea sau ridicarea imediată a echipamentului de sonorizare, în momentul constatării unei depășiri a pragurilor nocturne de zgomot prevăzute de Ordinul MS nr. 119/2014 (45 dB la exteriorul locuințelor, între orele 23:00–07:00), independent și anterior declanșării procedurii de suspendare/retragere a avizului de amplasare.
Ionut 2026-06-21 19:54:24
Bună ziua,
​Doresc să transmit câteva propuneri de optimizare pentru proiectul de hotărâre privind regulamentul de funcționare a teraselor comerciale:
​Permiterea amplasării jardinierelor și în partea frontală a teraselor: Propunem ca delimitarea prin jardiniere să fie permisă nu doar pe laterale, ci și în zona din față a terasei. Această abordare oferă o estetică unitară și un aspect îngrijit spațiului public, un model de bune practici implementat deja cu succes în capitale europene precum Bruxelles sau Madrid.
​Flexibilizarea regulii privind culoarul de urgență de 4 metri: Înțelegem pe deplin importanța asigurării spațiului de siguranță pentru intervenția vehiculelor de urgență (pompieri, ambulanță). Totuși, actuala normă care impune lăsarea a câte 4 metri în stânga și în dreapta axului drumului are logică în zonele unde există terase față în față, pentru a asigura un tratament egal business-urilor.
​În situațiile specifice în care pe partea opusă a străzii nu există alte terase sau spații comerciale active, propunem ca cei 4 metri obligatorii pentru evacuare și urgențe să poată fi lăsați pe toată lățimea disponibilă, fără a impune obligatoriu centrarea culoarului pe axul drumului. În acest fel, spațiul public este folosit mai eficient, fără a afecta siguranța cetățenilor sau accesul autospecialelor.
​Vă mulțumesc pentru deschiderea către dialog și sper ca aceste observații să ajute la definitivarea unui regulament echilibrat.
IonutP 2026-06-21 19:57:48
Ideea 1
Ar fi util să se permită amplasarea jardinierelor și în fața teraselor, nu doar pe laterale. Este o soluție folosită și în alte orașe europene, inclusiv în exemplele prezentate de domnul Ciucu din Bruxelles și Madrid, unde contribuie la delimitarea mai clară și la aspectul plăcut al spațiului.

Ideea 2
În prezent, regulamentul cere să fie lăsați 4 metri față de axul drumului pentru accesul autospecialelor în caz de urgență. Totuși, acolo unde pe partea opusă nu există terase sau alte activități care să folosească spațiul respectiv, nu văd de ce acest culoar trebuie să fie poziționat strict pe mijloc. Important este să existe cei 4 metri necesari pentru intervenții, chiar dacă aceștia sunt deplasați într-o parte.
Adriana 2026-06-21 20:04:13
Culoarul de 4 metri e important, insa nu e necesar sa fie de la axul drumului peste tot. De exemplu, acolo unde nu exista o terasa si pe partea opusa, cei 4 metri pot fi lasati liberi intr-o parte, nu pe centru.

E important sa nu uitam aportul teraselor din Centrul Vechi la bugetul local. Regulamentul trebuie sa fie pentru toata lumea, asa cum e in Bruxelles cu jardinierele, de exemplu.
Alex 2026-06-21 20:07:11
Subscriu cu siguranta ideii pe care am mai citit-o aici, de a permite amplasarea jardinierilor si in fata teraselor, nu doar in laterale. E o solutie foarte eficienta de delimitare vizuala dar neintruziva si temporara a spatiului, pe care am vazut-o in toata Europa.

In aceeasi directie: cred ca spatiul de acces de 4 metri este evident necesar, dar ar trebui definit mai lax, in sensul de 4 metri latime, nu neaparat pe centrul drumului (deci raportat la axul central). Pe unele strazi din Centrul Vechi sunt terase doar pe o parte a unui drum relativ ingust; 4 metri latime, pentru accesul serviciilor de urgernta, pot fi garantati fara a impune o distanta de 4 metri fata de axul drumului vis-a-vis de o cladire nefolosita sau un teren viran. Categoric sustin necesitatea accesului pentru servicii de urgenta, ma gandesc doar la un optim social-economic aici.
Cristian 2026-06-21 21:59:09
Către Primăria Municipiului București,

Subsemnatul, în calitate de cetățean și locuitor al Municipiului București, formulez prezentele observații privind proiectul de regulament pentru organizarea și funcționarea teraselor temporare amplasate pe domeniul public și privat al Municipiului București.

Susțin adoptarea unui regulament ferm privind funcționarea teraselor, limitarea zgomotului și protejarea dreptului la odihnă al locuitorilor, în special în zonele cu locuințe, în zonele protejate și în Centrul Istoric.

Totuși, consider că anumite prevederi ale proiectului sunt încă prea vagi, prea ușor de interpretat sau insuficiente pentru situațiile reale existente în teren.

1. Regulamentul trebuie să protejeze toate locuințele afectate, nu doar imobilele învecinate

În forma actuală, proiectul folosește formulări precum „vecini”, „vecinătăți imediate” sau „locatarii din imobilele învecinate”. Aceste formulări sunt insuficiente.

În Centrul Istoric, zgomotul produs de terase, baruri și cluburi nu se oprește la limita proprietății și nici la clădirea alăturată. Muzica amplificată, în special bass-ul și frecvențele joase, se propagă pe distanțe mari, este reflectată de clădiri și poate afecta locuințe aflate la 100–300 de metri de sursă, inclusiv la etaje superioare.

Locuitori din zone precum Splaiul Independenței, strada Sfinții Apostoli sau alte zone adiacente Centrului Istoric pot auzi constant muzica provenită de pe Smârdan, Șelari sau Lipscani, chiar dacă nu locuiesc în imobilul unde funcționează localul și nici în clădirea imediat vecină.

Prin urmare, solicit înlocuirea formulărilor restrictive de tipul „vecini”, „imobile învecinate” sau „vecinătăți imediate” cu o formulare care să protejeze orice locuință afectată de zgomot.

Propun formularea:

„Operatorii economici au obligația de a desfășura activitatea astfel încât să nu producă zgomot, vibrații, muzică amplificată sau disconfort acustic perceptibil în locuințe, indiferent dacă acestea se află în același imobil, în imobile învecinate sau la distanță de sursa de zgomot, atunci când afectarea este cauzată de activitatea operatorului economic.”

2. Muzica provenită din interior, dar proiectată în exterior, trebuie reglementată explicit

Articolul 11 interzice amplasarea echipamentelor audio pe fațade sau în zona teraselor și limitează muzica din interior la fundal ambiental. Aceasta este o prevedere utilă, dar insuficientă dacă nu este clarificat ce se întâmplă când localul ține ușile sau ferestrele deschise, iar muzica din interior se propagă în stradă.

În practică, multe localuri pot susține că nu au muzică „pe terasă”, deși muzica din interior este proiectată în spațiul public prin uși, ferestre, intrări larg deschise sau alte deschideri.

Solicit introducerea unei prevederi explicite:

„Se consideră muzică difuzată în exterior și situația în care muzica provenită din interiorul localului este perceptibilă în spațiul public sau în locuințe ca urmare a menținerii deschise a ușilor, ferestrelor, intrărilor sau altor deschideri către exterior.”

Fără această clarificare, regulamentul poate fi ușor ocolit.

3. Articolul 12 alin. (4) privind unitățile 24/24 este prea permisiv

Prevederea care permite unităților cu funcționare permanentă 24/24 să continue servirea pe terasă în intervalul nocturn este problematică.

Chiar dacă textul interzice muzica și sursele de zgomot tehnologic în exterior, rămâne neclar cum se va controla zgomotul produs de clienți, aglomerări nocturne, conversații puternice, consum de alcool, uși deschise și fluxuri continue de persoane în spațiul public.

Solicit ca această excepție să fie eliminată sau limitată strict în zonele cu locuințe, în imobile mixte și în zonele unde există reclamații repetate.

Dacă se menține excepția, solicit introducerea condiției ca activitatea nocturnă să fie suspendată automat la reclamații repetate sau la constatarea afectării locuințelor, indiferent dacă zgomotul provine din muzică, clienți sau activitatea generală a localului.

4. Articolul 12 alin. (5) conține o derogare prea largă

Prevederea potrivit căreia terasele din zone cu funcțiune de locuire nu pot funcționa după ora 22:00 „cu excepția cazurilor în care prin hotărâri specifice ale autorității locale se dispune altfel” este prea largă.

Această excepție poate goli de conținut regula principală.

Solicit eliminarea acestei derogări sau, cel puțin, limitarea ei strictă prin criterii obiective, transparente și verificabile.

Orice derogare de la ora 22:00 în zone cu locuințe ar trebui permisă doar după:

* consultarea locatarilor afectați;
* verificarea istoricului de reclamații;
* măsurători acustice reale;
* publicarea motivării;
* posibilitatea retragerii imediate a derogării în caz de reclamații repetate.

5. Noțiunea de „nerespectare repetată” trebuie definită clar

Articolul 12 alin. (6) prevede suspendarea sau retragerea avizului în caz de nerespectare repetată a orarului sau a limitelor de zgomot.

Solicit definirea clară a noțiunii de „repetată”.

De exemplu:

„Prin nerespectare repetată se înțelege constatarea a cel puțin două încălcări într-un interval de 30 de zile sau trei încălcări într-un sezon de funcționare.”

Fără o astfel de definiție, aplicarea sancțiunii poate deveni arbitrară sau poate fi amânată indefinit.

6. Măsurarea zgomotului trebuie să includă frecvențele joase și locuințele afectate

Regulamentul trebuie să prevadă expres cum se măsoară zgomotul.

Nu este suficientă o formulare generală privind „nivelul ambiental de decibeli”. În cazul muzicii de club, problema principală este adesea bass-ul, care produce vibrații și se propagă diferit față de zgomotul obișnuit.

Solicit ca regulamentul să prevadă:

* măsurarea zgomotului la limita localului, în exterior
* evaluarea frecvențelor joase;
* măsurători în intervalul real de funcționare nocturnă;
* obligația autorităților de a lua în calcul propagarea zgomotului la etaje superioare.

7. Poliția Locală trebuie instruită pentru fenomenul real al propagării zgomotului

În practică, atunci când locuitori din afara perimetrului imediat al Centrului Istoric reclamă muzica provenită din zonă, autoritățile par uneori surprinse că sunetul poate ajunge la asemenea distanțe.

Acest lucru ignoră realitatea acustică a zonei: bass-ul și frecvențele joase se propagă pe distanțe mari și pot afecta locuințe aflate la etaje superioare.

Solicit ca regulamentul să prevadă instruirea personalului de control cu privire la:

* propagarea zgomotului urban;
* efectele frecvențelor joase;
* evaluarea sesizărilor provenite de la distanță;
* verificarea localurilor care proiectează muzică în spațiul public.

8. Lipsa locatarilor permanenți în anumite imobile nu trebuie folosită ca pretext

În Centrul Istoric există imobile în care numărul locatarilor permanenți a scăzut tocmai din cauza zgomotului, a presiunii comerciale și a degradării calității vieții.

Faptul că anumite clădiri de pe Smârdan, Șelari sau Lipscani mai au puțini locuitori permanenți nu trebuie să fie folosit ca argument pentru tolerarea zgomotului.

Regulamentul trebuie să protejeze nu doar locatarii aflați deasupra localului, ci întreaga zonă locuită afectată de activitatea economică.

9. Avizele nu trebuie reînnoite simplificat pentru operatorii cu reclamații

Proiectul prevede posibilitatea reînnoirii anuale prin dosar simplificat, dacă nu intervin modificări.

Solicit ca reînnoirea simplificată să fie exclusă pentru operatorii care au avut reclamații sau sancțiuni privind zgomotul, ocuparea domeniului public, nerespectarea orarului sau tulburarea liniștii publice.

În aceste cazuri, reînnoirea ar trebui condiționată de o analiză completă, inclusiv a istoricului sesizărilor.

10. Solicitări finale

Solicit ca regulamentul să prevadă expres:

1. interzicerea muzicii amplificate pe terase după ora 22:00;
2. interzicerea boxelor amplasate în geamuri, pe fațade, la intrări sau orientate spre spațiul public;
3. considerarea muzicii provenite din interior, dar perceptibile în exterior, ca muzică difuzată în exterior;
4. protejarea oricărei locuințe afectate, indiferent de distanța față de local;
5. măsurarea zgomotului inclusiv în locuințele afectate;
6. evaluarea frecvențelor joase și a bass-ului;
7. eliminarea sau limitarea strictă a excepțiilor pentru unitățile 24/24;
8. eliminarea derogărilor generale de la ora 22:00 în zone cu locuire;
9. definirea clară a noțiunii de „nerespectare repetată”;
10. suspendarea sau retragerea avizelor pentru operatorii cu abateri repetate;
11. controale recurente seara și noaptea;
12. publicarea transparentă a sesizărilor, controalelor și sancțiunilor.

Bucureștiul are nevoie de economie, turism și viață urbană, dar nu cu prețul sănătății, somnului și vieții private a locuitorilor.

Un oraș european nu înseamnă un oraș în care muzica și bass-ul unor localuri ajung noaptea în locuințele oamenilor. Un oraș european înseamnă reguli clare, aplicate egal, fără excepții arbitrare și fără privilegii pentru operatorii economici care au funcționat ani de zile prin transferarea costurilor proprii asupra locatarilor.

Solicit ca răspunsul la prezentele observații să indice punctual modul în care regulamentul protejează locuințele aflate la distanță de sursele de zgomot, inclusiv cele afectate de propagarea frecvențelor joase provenite din Centrul Istoric, și nu doar locuințele aflate în aceeași clădire sau în imediata vecinătate a operatorului economic.
CR 2026-06-21 23:45:38
Solicit completarea regulamentului astfel încât expertizele fonice prevăzute pentru localurile aflate la parterul imobilelor cu destinație de locuință sau în vecinătatea acestora să fie realizate în condiții reale de funcționare, nu doar formal, la dosar.

O expertiză fonică realizată cu localul gol, fără muzică la nivelul folosit în mod obișnuit, fără clienți, fără terasă funcțională, fără uși sau ferestre deschise, fără copertine, fără sistemul audio folosit în practică și fără fluxul real de persoane nu reflectă impactul efectiv asupra locatarilor. În asemenea condiții, expertiza devine o simplă formalitate administrativă, nu un instrument real de protecție a dreptului la odihnă și la locuire.

În zone precum Centrul Istoric, strada Smârdan, strada Șelari și alte zone cu densitate ridicată de localuri, problema nu este doar volumul muzicii, ci și bass-ul, vibrațiile, frecvențele joase, propagarea sunetului prin structura clădirii, prin pereți, planșee, fațade, ferestre deschise, copertine neizolate fonic și terase care funcționează ca extensii ale localurilor. Locatarii nu sunt afectați doar de muzica percepută direct, ci și de vibrațiile transmise în clădire și de zgomotul acumulat provenit din boxe, clienți, stradă și terase.

Consider că terasele nu trebuie să difuzeze muzică de club, muzică cu bass puternic, frecvențe joase sau volum ridicat. Terasa este un spațiu amplasat pe domeniul public sau în contact direct cu spațiul public și cu locuințele, nu un club în aer liber. În special în zone locuite, în Centrul Istoric și în zonele construite protejate, boxele mari, subwooferele, sistemele audio profesionale sau echipamentele de sonorizare destinate cluburilor ar trebui interzise complet pe terase.

Regulamentul prevede deja că sistemele de sonorizare din interior trebuie să difuzeze muzică de fundal ambiental, că nivelul sonor trebuie să permită conversația normală fără ridicarea vocii și că sunt neadecvate stilurile caracterizate prin bass puternic, volum ridicat, variații dinamice intense și frecvențe joase. Aceste prevederi trebuie completate cu reguli clare privind modul în care se verifică respectarea lor. În lipsa unor expertize fonice reale, efectuate în condiții normale de funcționare, aceste obligații pot fi ușor eludate.

Propun ca expertiza fonică să verifice obligatoriu:

1. nivelul sonor în condiții reale de funcționare, cu sistemul audio folosit în mod obișnuit;
2. bass-ul, frecvențele joase și vibrațiile;
3. transmiterea sunetului prin structura clădirii, pereți, planșee și fațade;
4. efectul ușilor, ferestrelor, vitrinelor sau fațadelor deschise;
5. efectul copertinelor, elementelor de delimitare și eventualelor închideri temporare;
6. impactul terasei funcționale asupra locuințelor din același imobil și din imobilele învecinate;
7. nivelul de zgomot perceput în locuințe, nu doar în interiorul localului sau pe terasa operatorului;
8. cumulul dintre muzica din interior, zgomotul de pe terasă și zgomotul produs de clienții localului.

Expertiza fonică trebuie refăcută ori de câte ori operatorul economic modifică sistemul audio, poziția boxelor, numărul boxelor, tipul boxelor, puterea instalației, regimul de funcționare, amenajarea interioară, terasa, copertinele, elementele de delimitare, fațada, vitrinele, ușile sau ferestrele care influențează propagarea sunetului.

De asemenea, expertiza fonică trebuie să fie realizată de un expert autorizat, independent față de operatorul economic, iar concluziile acesteia trebuie să fie verificabile de către autoritatea locală. O expertiză care nu descrie condițiile concrete de măsurare, configurația sistemului audio, nivelul muzicii, poziția boxelor, existența terasei funcționale și efectul asupra locuințelor nu ar trebui acceptată la dosar.

Amendamente propuse

1. Completarea art. 11 alin. (8) privind expertiza fonică

Se propune completarea art. 11 alin. (8) cu următorul text:

„Expertiza fonică se va realiza obligatoriu în condiții reale de funcționare, cu localul și terasa amenajate și utilizate conform regimului obișnuit de exploatare, cu sistemul audio montat în configurația folosită în activitatea curentă, cu ușile, ferestrele, vitrinele, copertinele și elementele de delimitare în pozițiile utilizate în mod obișnuit. Expertiza realizată în condiții artificiale, cu localul gol, fără terasa funcțională, fără sistemul audio efectiv utilizat sau fără verificarea impactului asupra locuințelor afectate, nu poate fi acceptată ca document justificativ.”

1. Introducerea unui alineat nou la art. 11 privind bass-ul și vibrațiile

Se propune introducerea unui alineat nou:

„Expertiza fonică va evalua în mod distinct nivelul bass-ului, frecvențele joase, vibrațiile, transmiterea sunetului prin structura imobilului, prin pereți, planșee, fațade, uși, ferestre sau vitrine deschise, precum și impactul asupra locuințelor din același imobil și din imobilele învecinate. Măsurătorile se vor realiza atât în spațiul operatorului economic, cât și, după caz, în spațiile de locuit afectate sau în imediata vecinătate a acestora.”

1. Introducerea unei interdicții explicite privind boxele mari și sistemele audio de club pe terase

Se propune completarea art. 11 cu următorul alineat:

„Este interzisă amplasarea sau utilizarea pe terase a boxelor de mari dimensiuni, subwooferelor, sistemelor audio profesionale de club, echipamentelor de amplificare destinate evenimentelor, concertelor sau petrecerilor, precum și a oricăror echipamente care produc bass puternic, frecvențe joase, vibrații sau un nivel sonor incompatibil cu funcțiunea de locuire din vecinătate.”

1. Clarificarea faptului că terasa nu poate funcționa ca spațiu de club

Se propune introducerea următorului text la art. 11 sau art. 12:

„Terasele temporare nu pot fi utilizate ca spații de club, dans, petrecere, concert, DJ set sau eveniment muzical amplificat. Pe terase este permisă exclusiv o ambianță sonoră redusă, fără bass, fără amplificare exterioară și fără perturbarea locuințelor, instituțiilor sau spațiilor publice din vecinătate.”

1. Completarea art. 11 privind ușile, ferestrele, fațadele deschise și copertinele neizolate fonic

Se propune introducerea unui alineat nou:

„În cazul localurilor care utilizează muzică în interior, este interzisă propagarea acesteia către exterior prin uși, ferestre, vitrine, fațade deschise, copertine, sisteme de închidere neizolate fonic sau alte elemente constructive care permit transmiterea zgomotului către domeniul public sau către locuințele din vecinătate.”

1. Refacerea obligatorie a expertizei fonice la modificarea condițiilor de funcționare

Se propune introducerea unui alineat nou:

„Expertiza fonică se reface obligatoriu înainte de reluarea activității ori de câte ori operatorul economic modifică sistemul audio, tipul sau numărul boxelor, poziția boxelor, puterea de amplificare, amenajarea interioară, terasa, elementele de delimitare, copertinele, sistemele de închidere, ușile, ferestrele, fațada, programul de funcționare sau orice alt element care poate influența propagarea sunetului.”

1. Suspendarea avizului până la remedierea completă

Se propune completarea art. 12 alin. (6) și a capitolului de sancțiuni cu următorul text:

„În cazul constatării unei expertize fonice neconforme, incomplete, formale sau nerelevante pentru condițiile reale de funcționare, avizul de amplasare al terasei se suspendă de drept până la refacerea expertizei și până la implementarea integrală a măsurilor tehnice de izolare fonică. Reluarea activității se poate face numai după verificarea în teren a conformării.”

1. Răspunderea operatorului și a expertului

Se propune introducerea unui alineat nou la art. 11 sau în capitolul privind sancțiunile:

„Operatorul economic și expertul care întocmește expertiza fonică răspund pentru caracterul real, complet și verificabil al acesteia. Expertizele fonice care nu reflectă condițiile reale de funcționare, omit sistemul audio utilizat efectiv, nu evaluează bass-ul și vibrațiile sau nu verifică impactul asupra locuințelor afectate constituie documente neconforme și atrag sancționarea operatorului economic, sesizarea organismului profesional competent cu privire la expert și suspendarea avizului până la remedierea situației.”

1. Introducerea unei obligații de verificare în teren de către autoritate

Se propune completarea regulamentului cu următorul text:

„Autoritatea locală, prin structurile competente, va putea verifica în teren concordanța dintre expertiza fonică depusă la dosar și condițiile reale de funcționare ale localului și terasei. În cazul în care se constată diferențe privind sistemul audio, poziția boxelor, regimul de funcționare, terasa, nivelul sonor, bass-ul, vibrațiile sau propagarea sunetului, avizul se suspendă până la refacerea documentației și remedierea completă a situației.”

1. Reguli speciale pentru Centrul Istoric și zonele cu densitate mare de localuri

Se propune introducerea unui alineat nou:

„În Centrul Istoric, pe străzi precum Smârdan, Șelari și pe alte străzi cu densitate ridicată de localuri, terase și imobile cu funcțiune de locuire, se interzice utilizarea pe terase a boxelor mari, subwooferelor, instalațiilor audio de club și a oricăror echipamente care pot produce bass, vibrații sau zgomot transmis către locuințe. În aceste zone, activitatea teraselor trebuie limitată la servirea publicului, fără transformarea spațiului exterior într-o extensie sonoră a clubului sau barului.”


În concluzie, expertiza fonică trebuie să fie un instrument real de protecție a locatarilor, nu un document formal anexat la dosar. Regulamentul trebuie să prevadă clar că măsurătorile se fac în condiții reale de funcționare, că bass-ul și vibrațiile sunt evaluate separat, că boxele mari și sistemele audio de club sunt interzise pe terase și că orice expertiză neconformă atrage răspunderea operatorului și a expertului.

Solicit completarea art. 11, art. 12 și a capitolului privind sancțiunile în sensul celor de mai sus, precum și suspendarea avizului de amplasare până la remedierea completă a oricărei situații în care expertiza fonică nu reflectă impactul real asupra locatarilor.
Ms 2026-06-22 00:39:57
Buna seara,

Solicit ca regulamentul să fie însoțit de obligația dotării Poliției Locale cu sonometre suficiente și omologate. Nu se poate aplica eficient un regulament privind zgomotul dacă autoritatea de control nu are instrumentele necesare pentru măsurare obiectivă.

În lipsa sonometrelor, constatarea se bazează prea mult pe percepții subiective, iar operatorii economici pot contesta ușor sancțiunile. De asemenea, controalele devin ineficiente dacă există doar unul sau două aparate pentru o zonă cu zeci sau sute de localuri.

Propun ca Poliția Locală să facă măsurători repetate, inclusiv noaptea, în weekend, în zilele cu vreme bună și în perioadele în care operatorii deschid cortinele, ușile sau fațadele. Controalele trebuie continuate până când operatorii încetează să mai încalce regulile.

De asemenea, se poate observa un fenomen ciudat: de fiecare dată când pe Strada Smârdan și Șelari sunt indicate localurile care produc zgomot, la sosirea poliției, adesea muzica este coborâtă imediat la un nivel inferior. Acest lucru a fost confirmat telefonic recent de către poliția locală, care a comunicat că este dificil să gestioneze acest aspect și ca videoclipurile făcute de cetățeni sunt dificil de luat în calcul.
AB 2026-06-22 00:41:03
Buna ziua,

Solicit ca regulamentul să prevadă controale efective în intervalele în care problemele apar cu adevărat: seara, noaptea, în weekend, în zilele cu evenimente sportive și în perioadele cu trafic mare de clienți. Controalele făcute în timpul zilei nu surprind realitatea zgomotului nocturn.

Multe localuri respectă aparent regulile în timpul zilei, dar se transformă seara în spații cu muzică puternică, bass, cortine deschise, ecrane, dans și aglomerație. O verificare formală la prânz nu spune nimic despre impactul asupra locatarilor la ora 23:00 sau 01:00.

Propun ca autoritatea să organizeze controale tematice nocturne și să publice periodic rezultatele: localuri verificate, amenzi aplicate, avize suspendate, avize retrase și măsuri dispuse.

De asemenea propun și eu mai multe sonometre și stații fixe de analiza a zgomotului ca în Paris sau alte orașe cu centre istorice.
DM 2026-06-22 00:57:30
As propune sa fie permise jardinierele si in partea din fata a terasei, nu doar pe laterale. Ele fac spatiul mai placut si mai bine delimitat, fara sa incurce circulatia. Exista multe exemple de astfel de amenajari, inclusiv cele prezentate de domnul Ciucu si in orase precum Bruxelles si Madrid.

Inteleg necesitatea pastrarii unui culoar de 4 metri pentru accesul autospecialelor in caz de urgenta. Totusi, atunci cand pe partea opusa nu exista terase sau alte amenajari, nu vad de ce acest culoar trebuie sa fie neaparat pe mijlocul drumului. Important este sa existe cei 4 metri liberi pentru interventii, indiferent daca sunt pozitionati central sau mai aproape de una dintre laturi. Astfel, spatiul disponibil ar putea fi folosit mai eficient.
Andu - Locatar 2026-06-22 03:19:06
Bună ziua,

Formulez prezenta opinie în calitate de cetățean și locatar afectat în mod direct de zgomotul nocturn provenit din Centrul Istoric al Municipiului București, în special din zona Smârdan–Șelari–Lipscani.

Salut inițiativa Primăriei Municipiului București de a adopta un nou regulament pentru organizarea și funcționarea teraselor temporare. Consider că un astfel de regulament este necesar și benefic pentru oraș, mai ales într-o zonă precum Centrul Istoric, unde activitatea economică, turismul, patrimoniul construit și locuirea trebuie să poată coexista în mod civilizat.

Scriu acest comentariu seara, în timp ce muzica provenită de la anumite localuri depășește perimetrul acestora și este perceptibilă în locuință. Este obositor și deranjant de asmenea să citesc anumite comentarii care sugerează mutarea sau alte soluții care sunt incompatibile cu respectarea unor reguli ce vor face orașul și centrul un loc mai bun, mai civilizat și chiar mai calitativ turistic. Tocmai de aceea, încerc să formulez observațiile cât mai echilibrat: nu contest necesitatea activității economice sau a turismului, dar consider că acestea nu pot justifica zgomotul nocturn recurent, bass-ul transmis în locuințe și transformarea unor străzi din Centrul Istoric în spații de club în aer liber.

Consider că proiectul trebuie consolidat substanțial în ceea ce privește zgomotul, muzica amplificată, bass-ul, programul de funcționare și sancțiunile aplicabile operatorilor care nu respectă regulile. Din experiența locatarilor afectați, problema nu este doar existența teraselor, ci modul în care unele localuri funcționează în practică: cu muzică puternică, antifonare slabă sau inexistentă, bass, boxe orientate spre exterior, ferestre, uși sau copertine deschise, petreceri și activitate de tip club care se propagă în spațiul public și ulterior în locuințe.

Vă solicit să nu reduceți prevederile privind protecția locatarilor ca urmare a eventualelor presiuni venite din partea unor operatori economici care, în practică, nu au respectat în mod constant regulile privind liniștea publică, programul, zgomotul și folosirea spațiului public. Bucureștiul are nevoie de terase civilizate, nu de cluburi în aer liber sub forma unor terase sau spații semi-deschise. Pot oferi, la cerere, exemple concrete, materiale video/foto și corespondență anterioară cu autoritățile pe acest subiect.

Așadar, propun următoarele completări și modificări principale, chiar dacă probabil au fost menționate anterior de către alte comentarii. În fond, imi doresc același lucru ca multe persoane de aici care au călătorit în europa și vor un București care are respect față de toți locuitorii dar care are o ofertă bună de locuri de divertisment.

1. Completarea scopului regulamentului cu protejarea explicită a locatarilor, sănătății publice, liniștii publice, dreptului la odihnă și confortului acustic.

Regulamentul nu ar trebui să trateze terasele doar ca problemă de ocupare a spațiului public, urbanism sau estetică urbană. În zonele cu locuințe, efectul real al teraselor și localurilor este resimțit direct în apartamente, mai ales noaptea. De aceea, scopul regulamentului trebuie să includă expres protecția persoanelor care locuiesc în vecinătate.

2. Completarea temeiurilor juridice cu legislația privind zgomotul, liniștea publică și sănătatea publică.

Întrucât proiectul conține reguli privind muzica, sonorizarea, limitele de zgomot, expertizele acustice și programul de funcționare, regulamentul trebuie corelat explicit cu legislația relevantă în materie de ordine și liniște publică, sănătate publică, zgomot ambiant și acustică urbană, inclusiv Legea nr. 61/1991, Ordinul MS nr. 119/2014, Legea nr. 121/2019, Ordinul nr. 2328/2021 și Normativul C 125-2013.

3. Interzicerea clară a muzicii amplificate și a oricărei surse audio perceptibile în exterior după ora 22:00.

Nu este suficient să se interzică doar muzica „în exterior”. În practică, multe localuri amplasează boxe în interior, dar lângă geamuri, uși, vitrine, terase retractabile sau spații semi-deschise, astfel încât sunetul este proiectat în stradă și apoi în locuințe. După ora 22:00, muzica din interior nu trebuie să fie audibilă în spațiul public și nici în locuințe.

4. Tratarea spațiilor semi-deschise ca terase, nu ca spații interioare.

Localurile cu geamuri deschise, uși deschise, copertine retractabile, pereți mobili sau acoperișuri retractabile nu pot fi considerate spații interioare antifonate. Dacă sunetul se propagă în exterior, acel spațiu trebuie tratat ca terasă din punctul de vedere al zgomotului și programului de funcționare.

5. Interzicerea bass-ului puternic și a frecvențelor joase în zonele cu locuințe.

Bass-ul nu este doar un zgomot obișnuit. Acesta se transmite prin pereți, geamuri, structuri și străzi înguste, fiind perceput în locuințe chiar și cu ferestrele închise. În Centrul Istoric, unde străzile sunt înguste și clădirile sunt apropiate, efectul este amplificat. Formularea actuală, potrivit căreia anumite stiluri sunt „neadecvate”, este prea slabă. În zonele afectate de locuire, bass-ul puternic, subwooferele, frecvențele joase și vibrațiile perceptibile în locuințe ar trebui interzise.

6. Eliminarea excepțiilor care permit funcționarea teraselor după ora 22:00 în zone cu locuințe, Centrul Istoric și zone construite protejate.

Regula de la ora 22:00 este esențială. Excepțiile de tip 24/24h sau cele acordate prin hotărâri specifice riscă să anuleze protecția locatarilor. În practică, condițiile reale de funcționare pot fi foarte diferite de cele prezentate pe hârtie: geamuri deschise, boxe repoziționate, volum crescut după plecarea controlului, clienți care staționează și fac zgomot afară. În zonele cu locuințe, regula trebuie să fie clară și ușor de controlat: activitatea de terasă se oprește la ora 22:00.

7. Aplicarea acelorași reguli privind zgomotul și teraselor de pe domeniul privat.

Nu contează pentru locatar dacă zgomotul vine de pe domeniul public sau de pe un teren privat. Dacă o terasă, curte, grădină, rooftop, spațiu semi-deschis sau incintă privată produce zgomot perceptibil în stradă și ulterior în locuințe, regulile privind muzica, bass-ul, programul, expertiza acustică și sancțiunile trebuie să se aplice identic.

8. Introducerea obligației de expertiză acustică reală pentru localurile care folosesc muzică în zone afectate de locuire.

Expertiza acustică nu trebuie să fie doar o hârtie formală depusă la dosar. Ea trebuie să analizeze condițiile reale de funcționare: uși și ferestre, copertine, spații semi-deschise, poziționarea boxelor, existența subwooferelor, propagarea bass-ului, efectul asupra locuințelor din același imobil și din imobilele vecine. Măsurătorile ar trebui să fie făcute în condiții reale de funcționare, inclusiv seara/noaptea, nu în condiții ideale.

9. Interzicerea petrecerilor, DJ set-urilor și evenimentelor de tip club pe terase sau în spații semi-deschise din zone afectate de locuire.

O terasă destinată alimentației publice nu trebuie să devină club în aer liber. Evenimentele publice sau private cu DJ, muzică amplificată, dans, bass și aglomerare produc același disconfort chiar dacă accesul nu este formal „privat”. Regulamentul trebuie să interzică folosirea teraselor ca spații de club, indiferent de denumirea comercială a evenimentului.

10. Sancțiuni reale pentru abateri repetate și imposibilitatea eludării lor prin schimbarea firmei.

În lipsa unor sancțiuni efective, amenzile mici sau avertismentele nu schimbă comportamentul operatorilor recidiviști. Regulamentul ar trebui să prevadă suspendarea și retragerea avizului pentru abateri repetate privind zgomotul, precum și sesizarea autorităților competente pentru reducerea programului sau retragerea autorizației de funcționare. De asemenea, sancțiunile ar trebui să vizeze locația și modul de exploatare, pentru a nu fi eludate prin schimbarea societății comerciale, a denumirii sau a operatorului formal.

11. Luarea în considerare a filmărilor, fotografiilor și sesizărilor locatarilor ca indicii pentru control.

Este adevărat că măsurătorile sonometrice omologate sunt necesare pentru anumite constatări tehnice. Totuși, filmările și fotografiile locatarilor pot arăta clar existența unor boxe, poziționarea lor, geamuri deschise, terase retractabile deschise, petreceri, depășirea programului sau reluarea zgomotului după plecarea organelor de control. Aceste materiale trebuie folosite ca indicii rezonabile pentru declanșarea verificărilor și nu ignorate.

12. Implementarea unor stații sonometrice fixe sau mobile în Centrul Istoric.

Pentru zonele cu sesizări repetate, precum Smârdan, Șelari și străzile adiacente, este necesară monitorizarea obiectivă a zgomotului. Controalele punctuale, realizate doar după apeluri, nu sunt suficiente. Zgomotul nocturn este recurent, iar autoritățile ar trebui să poată documenta acest fenomen prin stații sonometrice fixe sau mobile și prin verificări repetate.

Consider astfel că regulamentul propus este un pas important, dar trebuie să fie suficient de clar și de ferm pentru a nu rămâne doar un document frumos pe hârtie. Centrul Istoric poate fi viu, turistic și atractiv fără să funcționeze ca un club în aer liber până dimineața. Locatarii din zonă nu cer oprirea activității economice, ci reguli minime de conviețuire urbană: fără muzică amplificată în exterior sau spre exterior după ora 22:00, fără muzică/bass perceptibil în afara localurilor și în locuințe, fără terase transformate în cluburi și fără excepții care golesc de conținut protecția dreptului la odihnă. Cu toții vrem mai puțin zgomot urban și poluare fonică, mai ales noaptea.

Există suficiente indicii publice, filmări, sesizări, controale și constatări ale autorităților care arată că problema zgomotului urban s-a agravat în mai multe zone ale Bucureștiului, iar Centrul Istoric este unul dintre cele mai vizibile exemple. Pentru o aplicare reală a regulamentului, nu este suficientă doar existența unor prevederi generale. Este nevoie de stații sonometrice fixe sau mobile în zonele Smârdan–Șelari și străzile adiacente, de mai multe sonometre pentru Poliția Locală, de controale repetate în intervalele reale de risc și de reguli clare pentru operatorii economici care folosesc muzică, spații semi-deschise, terase retractabile sau sisteme audio puternice. Din experiența directă a locatarilor, hărțile și evaluările teoretice de zgomot (există documente clare elaborate de Primăria Generală) nu reflectă întotdeauna situația reală din teren, în special pe străzi precum Smârdan-Șelari-Lipscani, unde muzica și bass-ul se propagă între clădiri.

Menționez și o situație concretă, recurentă: chiar în nopți obișnuite, la ore târzii, muzica provenită din zona Șelari–Smârdan este perceptibilă în locuințe aflate la distanță considerabilă, spre Splai și Bulevardul Unirii (locuintele orientate spre Centrul Istoric). Poliția Locală ajunge uneori după un interval semnificativ, iar în mod frecvent volumul pare să scadă brusc la momentul controlului, pentru ca ulterior problema să reapară. Acest tip de situație a fost semnalat în mod repetat de locatari și trebuie avut în vedere de Primărie atunci când stabilește regulile de control, sancționare și retragere a avizelor, deoarece controalele punctuale pot surprinde doar temporar o situație modificată artificial. Totuși, s-a observat clar că la controale spontane, multe unități au fost amendate sau s-au descoperit nereguli. Acest lucru arată că nu este o problemă punctuală ci generală si specifică zonei.

De asemenea, solicit ca Primăria Municipiului București să analizeze juridic și tehnic conceptul de zone afectate de locuire, nu doar vecinătatea imediată a unui imobil (sau doar imobilul în care se află localul). În Centrul Istoric, sunetul se propagă pe străzi înguste, între clădiri apropiate, iar frecvențele joase și bass-ul pot fi percepute în locuințe aflate la distanțe semnificative. Spre exemplu la momentul scrierii acestui comentariu se aude un bass și vocea amplificată la microfon a unui MC. Etajele superioare ale imobilelor pot fi expuse direct undelor sonore provenite de la terase, rooftop-uri sau spații semi-deschise, chiar dacă acestea nu se află în același imobil sau în imediata vecinătate. De aceea, regulamentul ar trebui să permită analiza pe perimetre și raze rezonabile de afectare, nu doar pe criteriul formal al imobilului în care funcționează localul.

Adaptarea Centrului Istoric la un model de funcționare civilizat, compatibil cu locuirea, plimbările plăcute, patrimoniul și turismul de calitate, poate fi un proces dificil, dar este necesar. Regulamentul trebuie să transmită clar că activitatea economică este binevenită atunci când respectă orașul și locuitorii lui, nu atunci când transferă costul zgomotului, nopților pierdute și disconfortului asupra rezidenților.

Vă solicit să țineți cont de aceste propuneri și să consolidați regulamentul în sensul protejării efective a locatarilor, sănătății publice, liniștii publice și patrimoniului construit.

Vă mulțumesc.
INB 2026-06-22 07:58:20
1. Se solicită un aviz de amplasament, însă documentele cerute corespund, de fapt, unei proceduri de autorizare. Din punct de vedere legal, avizul este un document preliminar, care precede emiterea unui alt act administrativ.
Prin regulament se solicită ridicare topografică și plan semnat de arhitect, asumat profesional și avizat de departamentul de urbanism. Or, procedura pentru obținerea unui aviz de amplasament ar trebui să fie mult mai simplă. În mod normal, aceasta funcționează ca o înștiințare către primărie privind ocuparea temporară a unui spațiu, pentru o perioadă limitată. Dacă fiecare terasă va fi semnata de departamentul de urbanism nu va fi nevoie și de semnătura Primarului? Cât timp estimați perioada minimă a unui astfel de traseu instituțional? Dacă scopul acestui regulament este incasarea predictibilă a taxei de ocupare a domeniului public nu ar fi normal să existe un birou separat care se ocupă de acestă speță la nivel de întreg oraș (nu 7 primării) și se propune o procedură mai simplă?

2. Autorizarea pare să se realizeze separat, la nivelul fiecărei primării, fără un mecanism clar de coordonare instituțională. Această situație poate genera confuzie, costuri suplimentare și aplicări neunitare ale regulamentului. Un exemplu este Calea Floreasca, aflată la limita dintre două sectoare și în administrarea PMB, unde operatorii ar putea depinde simultan de Sectorul 1, Sectorul 2 și PMB. Solicităm introducerea unei proceduri comune de coordonare între instituții.

3. Motivele de redepunere prevăzute la art. 7 sunt prea ample. Reautorizarea pentru modificări minore, precum rebrandingul sau ajustări reduse ale suprafeței, poate transforma procedura într-un proces costisitor și disproporționat. Propunem introducerea unei proceduri simplificate pentru modificările care nu schimbă substanțial amplasamentul sau funcționarea terasei

4. Formulările din art. 9, alin. 1 și 3, privind caracterul arhitectural al zonei și menținerea vizibilității asupra monumentelor, sunt prea generale și pot lăsa loc unor interpretări arbitrare. Este necesară definirea unor criterii clare, adaptate situațiilor urbane reale, în special pentru zone precum Centrul Vechi și Calea Victoriei. Recomandăm realizarea unui studiu aplicat și a unui ghid specific pentru zonele aglomerate și sensibile ale orașului.

5. Aplicarea regulamentului pe terenuri private ridică o problemă de competență și proporționalitate. Regulamentul trebuie să distingă clar între terasele amplasate pe domeniul public, pe terenuri aflate în administrarea municipiului și pe proprietăți private. În cazul terenurilor private, orice restricție ar trebui justificată printr-un interes public precis și aplicată proporțional.

6. Distanțele propuse nu pot fi aplicate uniform în toate zonele orașului. Condițiile de pe Calea Victoriei, de exemplu, sunt diferite de cele de pe bulevarde precum Mihai Bravu sau din alte zone construite în perioada socialistă. Este necesar un studiu diferențiat pe zone, care să definească interesul public și regulile aplicabile în funcție de morfologia fiecărui spațiu urban.

7. Regulamentul ar trebui să trateze diferențiat micile afaceri de cartier — cafenele sau spații comerciale care amplasează o băncuță, un scaun sau o măsuță în fața localului. Aceste situații contribuie la viața comunitară și nu ar trebui supuse acelorași cerințe și taxe ca terasele mari din Centrul Vechi sau de pe Calea Victoriei. Propunem introducerea unei categorii distincte pentru aceste forme minimale de ocupare a spațiului public.
8. În document apar idei și imagini care par preluate din Ghidul de terase pentru Brașov, fără indicarea sursei și a autorilor. Solicităm verificarea acestui aspect și menționarea corespunzătoare a surselor utilizate.

9. Reglementările morfologice — distanțe minime și maxime, modele de mese, umbrele și alte elemente de mobilier — sunt formulate prea general și par să se raporteze la o situație ideală, nu la diversitatea reală a orașului. În special în Centrul Vechi, trebuie avute în vedere diferențele dintre străzi, starea fondului construit și investițiile deja realizate de operatori. Un regulament estetic și funcțional este binevenit, dar acesta trebuie aplicat gradual, cu o perioadă de grație rezonabilă pentru adaptarea la noile reguli.
IP 2026-06-22 08:48:28
Solicit ca regulamentul să ia în considerare faptul că zgomotul din Centrul Istoric nu afectează doar locatarii, ci și turiștii. Comentariile publice de pe platforme precum Google Maps, pentru hoteluri din Centrul Istoric sau din apropierea acestuia, arată frecvent nemulțumiri privind zgomotul nocturn, muzica, cluburile și imposibilitatea de a dormi. Este un fapt ușor verificabil, pe lângă sesizările locatarilor și amenzile date localurilor din zonă. Aceasta problemă nu este una izolată: în zone precum Strada Smârdan, există mai multe unități comerciale care par să fie sub același management. Din discuțiile prietenilor mei cu Poliția Națională, aceștia sunt tolerați și rar sau niciodată amendați. Poliția Locală trebuie să ia act de această problema iar Primăria să reglementeze programul de funcționare și nivelul de zgomot. Există suficiente dovezi video dar răspunsul autorităților este același: această metodă “nu este omologată”, scuza perfectă de a da mai multă libertate operatorilor economici.

Aceasta demonstrează că problema nu este una subiectivă, limitată la câțiva locatari, ci afectează inclusiv imaginea turistică a Bucureștiului. Un oraș care permite zgomot necontrolat în zona sa istorică riscă să piardă calitate turistică, nu să o câștige.

Propun ca regulamentul să protejeze și unitățile de cazare, nu doar locuințele, prin interzicerea muzicii audibile în exterior, limitarea programului și sancționarea localurilor care afectează odihna turiștilor.
Oana 2026-06-22 09:05:14
1. Imi place idea de jardiniere in jurul teraselor. Din punct de vedere peisagistic arata mult mai bine. Bucurestiul are nevoie de spatii verzi. Si de protectie fata de oamenii strazii. Consider ca din multe perspective jardienierele trebuie mentinutr in jurul teraselor, nu doar pe laterale
2. Accesul catre un punct de urgenta este obligatoriu, dar cred ca aceasta perspectiva trebuie gandita in functie de aria in cauza. Sunt zone in Bucuresti unde trecerea se poate face in 4 metri nu pe centru, dar pe lateral. Idea e binevenita dar trebuie gandita
EM 2026-06-22 10:04:48
Dansul la bară și muzica la maximum sunt incompatibile cu Centrul Istoric locuit

Solicit ca regulamentul să distingă clar între alimentație publică și activități de club sau entertainment nocturn. Dansul la bară, muzica la maximum, bassul, show-urile și atmosfera de club sunt incompatibile cu ideea de terasă temporară în Centrul Istoric, mai ales în clădiri sau zone în care există locuințe. Pe Smârdan 18 sunt blocuri care aproape au fost abandonate de locatari din cauza zgomotului de la Smardan 24. Sunt folosite acum pentru diverse activități în loc de locuire, cel puțin așa se vede din exterior. Pe strada Halelor există locuințe și sunt afectate muzica de la Smardan 24-30, Șelari 17-30, precum și altele. Pe partea cealaltă de râu sunt zeci de locuințe care sunt afectate de zgomot, mai ales la etajele superioare de pe Splaiul Independenței și putem spune la fel și despre locuințele orientate spre Centrul Vechi de pe Bulevardul Brătianu. Situația a scăpat de sub control de mult iar operatorii economici și-au obișnuit clientela cu muzica în stradă iar autoritățile nu au luat acțiuni ferme până acum.

Centrul Istoric nu este doar o zonă de consum și divertisment, ci și o zonă construită protejată, cu valoare culturală, turistică și rezidențială. Ministerul Culturii și Direcția pentru Cultură și/sau Urbanism a PMB ar trebui să fie implicate atunci când activitățile comerciale afectează caracterul zonei, inclusiv prin zgomot, degradarea atmosferei urbane și transformarea spațiului public într-o extensie a cluburilor.

Propun ca regulamentul să interzică expres folosirea teraselor sau a spațiilor semiînchise pentru activități de tip club, spectacole cu muzică amplificată, dans, show-uri sau evenimente care generează zgomot și aglomerație nocturnă. Avem foarte multe astfel de exemple în Europa.
Valentina 2026-06-22 10:24:48
Un regulament foarte bun. Am trimis pe mail o listă cu observații la câteva articole.
Sper să mențineți prevederile de zgomot și programul de închidere la ora 22 în zone rezidențiale pentru că acesta este standardul în țări civilizate și nu discotecă în aer liber sub geamul altora cum se comentează extrem de eronat aici. Oricine a locuit în vestul Europei știe că normele de zgomot sunt stricte, muzica tare se ascultă în spații dedicate, terasele se închid noaptea și mobilierul se strânge precum în prezentul regulament. Drepturile individuale sunt mult mai bine protejate, magazinele sunt închise mult mai devreme ca aici pentru că și angajații au dreptul la o viață de familie, sunt țări unde nu se comercializează alcool duminica pentru a proteja populația, fumatul e deja interzis și la exterior în parcuri, plaje. Dreptul la liniște, aer curat nu sunt negociabile în lumea civilizată.
Eu chiar am sugerat aplicarea regulamentului francez de zgomot: diferență maximă de 5 DB în timpul zilei și de 3 DB în timpul nopții în situația terasă activă versus terasă închisă, măsurate la tine în casă.
Nu permiteți derogări mai mari de ora 23, pe timpul verii în weekend, cu respectarea prevederilor de zgomot în intervalul 22-23.
Centrul vechi nu e un parc de distracții, e o zonă rezidențială/mixtă și interesul individual al rezidenților trebuie să primeze în fața celui comercial. În plus foarte mulți care nu sunt de acord cu prezentul regulament par a nu fi de acord cu legea din România, unde liniștea e protejată după ora 22.
Consider că prezentul regulament adaugă sancțiuni suplimentare binevenite pentru că amenzile pentru nerespectarea legii nu mai sunt suficiente, trebuie măsuri de sistare a activității pentru recidivă. Succes la implementarea sa!
avocat 2026-06-22 10:25:46
Observație generală: este necesară o clarificare a domeniului de aplicare a Regulamentului având în vedere ca din titlul și textul Hotărârii de aprobare (art. 2) rezultă ca normele vor privi avizarea teraselor din domeniul public și privat al Municipiului București, iar nu și domeniul privat al persoanelor fizice sau juridice. Ori, din Regulamentul propriu - zis, încă de la art. 1 alin. (1) ar reieși (fără a fi însă cert) ca procedura de avizare se aplică inclusiv proprietăților private. Nu este cert pentru ca prevederile art. 3 alin. (1) din Regulament fac vorbire de necesitatea avizului exclusiv pentru terase amplasate pe domeniul privat sau public al Municipiului București, iar art. 25 din Regulament face referire la aplicarea regulilor (aspect și distanțe), dar nu și la necesitatea obținerii avizului (cu excepția monumentelor).

În orice caz, impunerea acestui aviz pentru domeniul privat al persoanelor fizice sau juridice, apreciez că este excesivă, dacă nu chiar fără baza legală. Având în vedere că legea nu impune nici măcar o autorizație de construire pentru lucrări mult mai complexe de un set de masă și scaune.

Cum se va face aplicarea art. 1 alin. (4) din Regulament în condițiile în care, la nivelul Municipiului București, nu există un Registru al spațiilor verzi aprobat și valabil? Nu orice “zona verde” este spațiu verde, dar definiția spațiului verde, din experiență, este diferită de la o autoritate la alta.

Felicit prevederea de la art. 8 privind aprobarea simplificată. Era nevoie de așa ceva.

Referitor la imediata aplicare a Regulamentului (conform art. 3 și 6 din proiectul de hotărâre), apreciez că se încalcă principiul previzibilității legii. Solicitanții au avut în vedere aspectele urbanistice valabile la momentul depunerii documentației. Aceștia au achitat servicii de arhitectură pentru un proiect care, deși valabil în momentul depunerii, își pierde valoarea după adoptarea noul Regulament (noi costuri pentru solicitanți de bună credință).

Referitor la art. 18 din Regulament, în concret la culoarele de trecere, cred că este o greșeală (nu neapărat juridică, cât comercială) decizia de a impune un standard general valabil indiferent de zonă. Există zone mai circulate și zone mai puțin circulate. În zonele mai puțin circulate există trotuare care permit amplasarea unor mese cu două locuri pe lungirea fațadei fără a afecta circulația pietonală. A permite ocuparea parțială a trotuarelor care nu îndeplinesc criteriile de lățime (așa cum sunt propuse), dar permit ocuparea fără a afecta circulația, ar fi o decizie bine primită de antreprenorii cu afaceri din astfel de zone care și-ar dori să intre în legalitate și și-ar permite să achite taxa de aviz și de ocupare a domeniului public, dar, la acest moment, nu au această opțiune.
ElenaC. 2026-06-22 10:53:44
Centrul Vechi ar trebui să fie un spatiu de socializare în limita bunului simt, cu respectarea legilor deja existente, dar și cu îmbunătățirea acestora, încat sa fie vizibila arhitectura și istoria locului, dar și să ne inspirăm din alte capitale europene, astfel propun îmbunătățirea legilor după cum am detaliat mai jos.

Astfel invitațiile agresive, aglomerația și ocuparea abuzivă a spațiului public produc zgomot, disconfort și insecuritate pentru locuiorii din zona, dar și pentru turiștii, clienții de la fața locului.

Solicit completarea regulamentului astfel încât să fie sancționate mai ferm practicile prin care operatorii economici atrag agresiv clienți, mențin personal în fața localurilor pentru abordarea pietonilor, blochează fluxurile pietonale, favorizează staționarea grupurilor în fața teraselor și creează aglomerări zgomotoase în spațiul public.

Aceste practici nu afectează doar confortul pietonal. Ele produc zgomot constant, cresc presiunea asupra locuitorilor din zonă și amplifică sentimentul de insecuritate. În zone precum Centrul Istoric, unde există străzi înguste, densitate mare de localuri, consum de alcool, muzică, terase și fluxuri pietonale intense, aglomerările necontrolate pot degenera rapid în conflicte, altercații sau incidente de ordine publică.

Există deja exemple publice care arată că problema nu este ipotetică. Recent, în Centrul Vechi, înaintea concertului artistului belarus Max Korzh, două grupuri s-au luat la bătaie, o persoană fiind rănită și transportată la spital, iar participanții implicați au fost conduși la poliție. De asemenea, au existat cazuri grave în zona Centrului Vechi în care autoritățile au comunicat cercetări pentru tentativă de omor calificat, inclusiv în legătură cu focuri de armă trase în zona unui local și cu incidente pornite de la conflicte cu agenți de pază ai unui local. Au existat și scandaluri în localuri din Centrul Vechi care au continuat în stradă, inclusiv situații în care agenți de pază au fost reținuți după agresarea unor tineri.

Aceste exemple arată că în Centrul Istoric nu discutăm doar despre mobilier, estetică urbană sau ocuparea domeniului public, ci despre efecte directe asupra liniștii publice, siguranței pietonilor, ordinii publice și calității vieții locuitorilor. Autoritatea locală nu trebuie să intervină doar după producerea incidentelor, ci trebuie să prevină condițiile care le favorizează: aglomerări în fața localurilor, consum de alcool în spațiul public, muzică puternică, terase extinse informal, invitații agresive, grupuri care blochează trotuare și lipsa unei responsabilități clare a operatorilor economici.

Este important ca regulamentul să țină cont că în imediata apropiere a acestor localuri, terase și aglomerări există clădiri locuite. Pentru rezidenți, problema nu este doar ocuparea domeniului public, ci imposibilitatea de a se odihni din cauza zgomotului produs de cluburi, terase, grupuri de clienți, invitații agresivi, țipete, sirene și intervenții repetate. Personal, am locuit lângă Centrul Istoric, peste râu, și au existat nopți în care nu am putut dormi din cauza zgomotului cluburilor, al vocilor de pe stradă și al autospecialelor. Acest lucru se întâmplă prea des, iar fără reguli clare și sancțiuni reale, zone precum Calea Victoriei sau alte zone centrale pot urma aceeași evoluție.

Prin urmare, propun ca operatorii economici care permit sau favorizează aglomerări zgomotoase în fața localului, folosesc personal pentru abordarea agresivă a pietonilor, ocupă trotuarul în afara suprafeței avizate sau tolerează staționarea grupurilor care produc zgomot și disconfort să fie sancționați gradual, dar ferm, inclusiv prin suspendarea și, în caz de repetare, retragerea avizului de amplasare.

Amendamente propuse

 1.⁠ ⁠Completarea art. 11 cu un alineat nou privind zgomotul produs de grupuri, clienți și personalul operatorului

Se propune introducerea unui alineat nou la art. 11:

„Operatorul economic are obligația de a organiza activitatea punctului de lucru și a terasei temporare astfel încât personalul, colaboratorii, agenții de promovare, clienții sau grupurile de persoane aflate în legătură cu activitatea localului să nu producă zgomot, aglomerație, blocarea circulației pietonale, tulburarea liniștii publice ori sentiment de insecuritate în spațiul public adiacent.”

 2.⁠ ⁠Completarea art. 11 cu interdicția abordării agresive a pietonilor

Se propune introducerea unui alineat nou:

„Se interzice folosirea de personal, colaboratori, promotori sau agenți de atragere a clienților pentru abordarea insistentă, agresivă, repetată ori intimidantă a pietonilor în vederea atragerii acestora în local sau pe terasă. Este interzisă staționarea personalului în afara perimetrului avizat al terasei în scop de promovare, racolare, direcționare sau presare a pietonilor.”

 3.⁠ ⁠Completarea art. 12 cu obligația operatorului de a preveni aglomerările în fața localului

Se propune introducerea unui alineat nou:

„Operatorul economic are obligația de a preveni formarea de aglomerări de clienți sau potențiali clienți în fața localului, în fața terasei ori pe trotuarul adiacent, atunci când acestea blochează circulația pietonală, produc zgomot, afectează accesul în imobile, reduc vizibilitatea sau creează disconfort locatarilor și trecătorilor.”

 4.⁠ ⁠Completarea art. 12 cu obligația de retragere a activității în interior după ora 22:00

Se propune completarea art. 12 cu următorul text:

„După ora 22:00, în zonele cu funcțiune de locuire, în imobilele mixte, în Centrul Istoric și în zonele construite protejate, operatorul economic are obligația de a preveni staționarea zgomotoasă a clienților în fața localului sau a terasei. După această oră este interzisă folosirea spațiului public adiacent localului ca zonă informală de consum, socializare, așteptare, fumat, promovare sau racolare de clienți, dacă prin aceasta se produce zgomot ori se afectează liniștea locatarilor.”

 5.⁠ ⁠Completarea art. 15 privind evenimentele, grupurile și aglomerările cu caracter privat sau promoțional

Se propune completarea art. 15 astfel:

„Sunt interzise activitățile promoționale, evenimentele, campaniile de atragere a clienților, întâlnirile organizate sau semi-organizate și orice alte practici comerciale care transformă terasa sau spațiul public adiacent într-un punct de aglomerare, produc zgomot, blochează circulația pietonală ori afectează ordinea publică și liniștea locatarilor.”

 6.⁠ ⁠Completarea art. 16, art. 18 sau art. 19 cu interdicția ocupării trotuarului prin personal sau grupuri asociate localului

Se propune introducerea unui alineat nou:

„Culoarele pietonale prevăzute de prezentul regulament trebuie menținute libere nu doar de mobilier, echipamente și elemente de delimitare, ci și de personalul operatorului economic, agenți de promovare, clienți aflați în așteptare, grupuri de fumători sau alte persoane a căror staționare este generată, tolerată ori încurajată de activitatea localului.”

 7.⁠ ⁠Completarea capitolului privind controlul și sancțiunile

Se propune introducerea unei contravenții distincte:

„Constituie contravenție permiterea, organizarea sau tolerarea de către operatorul economic a abordării agresive a pietonilor, a staționării personalului în afara perimetrului avizat al terasei, a blocării fluxului pietonal, a formării de aglomerări zgomotoase în fața localului ori a folosirii spațiului public adiacent ca extensie informală a localului.”

Se propune ca sancțiunea să fie corelată direct cu avizul de amplasare:

„Prima abatere se sancționează cu amendă și avertisment administrativ privind suspendarea avizului. A doua abatere constatată în termen de 30 de zile atrage suspendarea avizului de amplasare pentru 30 de zile. A treia abatere constatată în același sezon atrage retragerea avizului de amplasare și interdicția obținerii unui nou aviz pentru același amplasament în sezonul următor.”

 8.⁠ ⁠Introducerea unei obligații de intervenție activă a operatorului

Se propune introducerea unui alineat nou:

„Operatorul economic nu se poate exonera de răspundere invocând faptul că zgomotul, aglomerația sau blocarea circulației sunt produse de clienți ori de persoane aflate în fața localului, dacă acestea sunt atrase, servite, tolerate sau încurajate prin activitatea localului. Operatorul are obligația de a solicita dispersarea grupurilor, de a opri servirea în exterior și de a anunța autoritățile competente atunci când situația depășește capacitatea sa de control.”

 9.⁠ ⁠Introducerea unui criteriu special pentru zone cu risc ridicat

Se propune introducerea următorului text:

„În zonele cu densitate ridicată de localuri, terase, cluburi sau activități de alimentație publică, autoritatea locală poate institui zone prioritare de control, în care se aplică reguli suplimentare privind programul, staționarea în exterior, promovarea stradală, aglomerările, zgomotul și protecția locatarilor. În aceste zone, istoricul sesizărilor, intervențiilor de ordine publică, sancțiunilor, incidentelor și reclamațiilor privind zgomotul poate constitui temei pentru refuzul, suspendarea sau retragerea avizului.”

10.⁠ ⁠Completarea anexei/modelului de aviz

Se propune ca avizul de amplasare să includă explicit următoarea condiție:

„Beneficiarul avizului are obligația de a preveni și limita zgomotul, aglomerările, abordarea agresivă a pietonilor, blocarea trotuarelor și folosirea spațiului public adiacent ca extensie informală a localului. Încălcarea acestei obligații constituie abatere gravă și poate atrage suspendarea sau retragerea avizului.”

Concluzie

Regulamentul trebuie să trateze terasa nu doar ca mobilier amplasat pe domeniul public, ci ca activitate economică ce produce efecte directe asupra circulației, liniștii publice, siguranței și calității vieții locuitorilor. Operatorii economici care beneficiază de dreptul de a folosi temporar domeniul public trebuie să aibă obligații clare și sancțiuni reale atunci când activitatea lor produce zgomot, aglomerație, presiune asupra pietonilor sau insecuritate în zone locuite.

Solicit, prin urmare, completarea art. 11, art. 12, art. 15, art. 16, art. 18, art. 19, a anexei/modelului de aviz și a capitolului de sancțiuni în sensul propunerilor de mai sus.
Daniela 2026-06-22 11:31:23
Casa noastră este la câțiva km de parcul Herastrau. Muzica ce răsună pana spre dimineața (după ora 4:00) ne deranjează in mod constant in sezonul de vara.Am citit integral proiectul de Regulament supus dezbaterii (Anexa nr. 1 la H.C.G.M.B., 32 de articole plus anexele tehnice) ca să verificăm dacă preia aceste norme de sănătate publică.
Constatările noastre:
1. Regulamentul nu citează nicăieri Ordinul MS nr. 119/2014. Lista actelor normative pe care se întemeiază (art. 1 alin. 7, lit. a–o) include legi privind monumentele istorice, autorizarea construcțiilor, codul fiscal, comerțul stradal, codul administrativ, protecția mediului și câteva HCGMB-uri dar nicio referire la normele de igienă și sănătate publică sau la valorile-limită de zgomot pe care le stabilesc. Singura mențiune generică e la art. 27 alin. (1) lit. b), care obligă operatorii să "respecte normele privind igiena și sănătatea publică" — fără a preciza care sunt acestea, fără ore, fără decibeli.
2. Pentru parcuri, regulamentul permite avizarea teraselor "exclusiv pe suprafețele mineralizate, în fața imobilelor intabulate ca spații comerciale" (art. 9 alin. 4) — dar nu reia restricția orară de 07:00–23:00 din Ordinul 119/2014 și nu menționează limita de 55/60 dB la 15 metri.
3. Articolul dedicat zgomotului (art. 11) e construit aproape în întregime în jurul localurilor situate "la parterul imobilelor cu destinația locuințe" — interval orar de difuzare a muzicii (10:00–13:00, 14:00–22:00), obligație de expertiză fonică, izolare fonică etc. Această logică nu acoperă un spațiu deschis dintr-un parc, la sute de metri sau kilometri de cea mai apropiată clădire — exact contextul Insulei Copiilor.
4. Articolul 12 alin. (5) limitează programul teraselor la ora 22:00 doar "pentru terasele temporare amplasate în zone cu funcțiune de locuire sau în imobile mixte" — un parc, formal, nu e o "zonă cu funcțiune de locuire", deci după litera regulamentului propus ar putea cădea în afara acestei limitări, deși zgomotul ajunge fizic până în zonele de locuire din jur.
5. Articolul 1 alin. (4) exceptează amplasarea teraselor pe spații verzi (conform Legii nr. 24/2007) de la procedura simplificată de avizare, condiționând-o de existența unei documentații de urbanism aprobate (P.U.Z. sau P.U.D.) care să permită explicit o asemenea ocupare. Întrebarea pe care o adresăm: există un astfel de P.U.Z./P.U.D. aprobat pentru zona Insula Copiilor – Herăstrău, care să permită ocuparea cu terase/evenimente? Dacă da, solicităm să fie făcut public;
III. Ce cerem concret Primăriei, prin această consultare:
1. Introducerea explicită, în corpul regulamentului, a Ordinului MS nr. 119/2014 (cu modificările ulterioare) ca temei legal obligatoriu pentru orice aviz de terasă amplasată în parc, cu reluarea expresă a intervalului orar diurn (07:00–23:00) și a limitelor acustice (55 dB / 60 dB vârf, la 15 m de perimetru), indiferent dacă terasa e în zonă protejată urbanistic sau nu.
2. O sancțiune complementară imediată pentru echipamentul de sonorizare. Regulamentul recunoaște explicit existența echipamentului de sonorizare ca element distinct al unei terase: art. 2 lit. p) include, în definiția "echipament specific", "elemente pentru acustică" alături de sistemele de încălzire, răcire și iluminat. Cu toate acestea, nicăieri în regulament nu există o sancțiune complementară imediată aplicabilă acestui echipament în cazul depășirii constatate a pragurilor nocturne de zgomot. Sancțiunile prevăzute rămân amenda de 2.500–5.000 lei (art. 30) și, doar la abateri repetate (minimum două în 30 de zile, conform art. 12 alin. 6 și art. 28), suspendarea sau retragerea avizului, o procedură care acționează cu întârziere de zile sau săptămâni, nu în timpul nopții în care zgomotul efectiv are loc.
Singura măsură "imediată" prevăzută (art. 31 alin. 3-4) este somația de dezafectare a întregii terase în 48 de ore, urmată eventual de dezafectare forțată, un instrument disproporționat de lent pentru o problemă punctuală de sonorizare. Solicităm introducerea unei sancțiuni complementare distincte, aplicabilă pe loc de agentul constatator: sigilarea sau ridicarea imediată a echipamentului de sonorizare, în momentul constatării unei depășiri a pragurilor nocturne de zgomot prevăzute de Ordinul MS nr. 119/2014 (45 dB la exteriorul locuințelor, între orele 23:00–07:00), independent și anterior declanșării procedurii de suspendare/retragere a avizului de amplasare.
Bogdan 2026-06-22 12:00:54
Buna ziua, sustin propunerile si feedback-ul din partea Asociatiei Parinti de Ciresari pentru acest proiect (cat si feedback-ul transmis de utilizatorul "Tudor Ch" cu care sunt de acord, pe care-l gasiti transmis in comentarii pe aceasta pagina):

<< 1. Regulamentul nu citează nicăieri Ordinul MS nr. 119/2014. Lista actelor normative pe care se întemeiază (art. 1 alin. 7, lit. a–o) include legi privind monumentele istorice, autorizarea construcțiilor, codul fiscal, comerțul stradal, codul administrativ, protecția mediului și câteva HCGMB-uri dar nicio referire la normele de igienă și sănătate publică sau la valorile-limită de zgomot pe care le stabilesc.

Singura mențiune generică e la art. 27 alin. (1) lit. b), care obligă operatorii să "respecte normele privind igiena și sănătatea publică" — fără a preciza care sunt acestea, fără ore, fără decibeli.

2. Pentru parcuri, regulamentul permite avizarea teraselor "exclusiv pe suprafețele mineralizate, în fața imobilelor intabulate ca spații comerciale" (art. 9 alin. 4) — dar nu reia restricția orară de 07:00–23:00 din Ordinul 119/2014 și nu menționează limita de 55/60 dB la 15 metri.

3. Articolul dedicat zgomotului (art. 11) e construit aproape în întregime în jurul localurilor situate "la parterul imobilelor cu destinația locuințe" — interval orar de difuzare a muzicii (10:00–13:00, 14:00–22:00), obligație de expertiză fonică, izolare fonică etc. Această logică nu acoperă un spațiu deschis dintr-un parc, la sute de metri sau kilometri de cea mai apropiată clădire — exact contextul Insulei Copiilor.

4. Articolul 12 alin. (5) limitează programul teraselor la ora 22:00 doar "pentru terasele temporare amplasate în zone cu funcțiune de locuire sau în imobile mixte" — un parc, formal, nu e o "zonă cu funcțiune de locuire", deci după litera regulamentului propus ar putea cădea în afara acestei limitări, deși zgomotul ajunge fizic până în zonele de locuire din jur.

5. Articolul 1 alin. (4) exceptează amplasarea teraselor pe spații verzi (conform Legii nr. 24/2007) de la procedura simplificată de avizare, condiționând-o de existența unei documentații de urbanism aprobate (P.U.Z. sau P.U.D.) care să permită explicit o asemenea ocupare. Întrebarea pe care o adresăm: există un astfel de P.U.Z./P.U.D. aprobat pentru zona Insula Copiilor – Herăstrău, care să permită ocuparea cu terase/evenimente? Dacă da, solicităm să fie făcut public;

III. Ce cerem concret Primăriei, prin această consultare:

1. Introducerea explicită, în corpul regulamentului, a Ordinului MS nr. 119/2014 (cu modificările ulterioare) ca temei legal obligatoriu pentru orice aviz de terasă amplasată în parc, cu reluarea expresă a intervalului orar diurn (07:00–23:00) și a limitelor acustice (55 dB / 60 dB vârf, la 15 m de perimetru), indiferent dacă terasa e în zonă protejată urbanistic sau nu.

2. O sancțiune complementară imediată pentru echipamentul de sonorizare. Regulamentul recunoaște explicit existența echipamentului de sonorizare ca element distinct al unei terase: art. 2 lit. p) include, în definiția "echipament specific", "elemente pentru acustică" alături de sistemele de încălzire, răcire și iluminat. Cu toate acestea, nicăieri în regulament nu există o sancțiune complementară imediată aplicabilă acestui echipament în cazul depășirii constatate a pragurilor nocturne de zgomot. Sancțiunile prevăzute rămân amenda de 2.500–5.000 lei (art. 30) și, doar la abateri repetate (minimum două în 30 de zile, conform art. 12 alin. 6 și art. 28), suspendarea sau retragerea avizului, o procedură care acționează cu întârziere de zile sau săptămâni, nu în timpul nopții în care zgomotul efectiv are loc.

Singura măsură "imediată" prevăzută (art. 31 alin. 3-4) este somația de dezafectare a întregii terase în 48 de ore, urmată eventual de dezafectare forțată, un instrument disproporționat de lent pentru o problemă punctuală de sonorizare. Solicităm introducerea unei sancțiuni complementare distincte, aplicabilă pe loc de agentul constatator: sigilarea sau ridicarea imediată a echipamentului de sonorizare, în momentul constatării unei depășiri a pragurilor nocturne de zgomot prevăzute de Ordinul MS nr. 119/2014 (45 dB la exteriorul locuințelor, între orele 23:00–07:00), independent și anterior declanșării procedurii de suspendare/retragere a avizului de amplasare. >>
Bianca 2026-06-22 13:38:43
Nu doresc închiderea muzicii după ora 22 în centrul vechi
mihai 2026-06-22 14:28:32
O lege care nu face altceva decat sa ne duca cu gândul ca sunteti din ce în ce mai comunisti, e incredibil sa ne bagati in casa la ora 22:00.. sau în interiorul unui restaurant, cand noi așteptăm seara să se ducă caldura ca sa putem sta la o terasa, total împotriva acestei legi!!
Elena 2026-06-22 14:29:22
Nu sunt de acord cu închiderea teraselor la ora 22:00
MP 2026-06-22 14:55:51
Nu sunt de acord să se închidă terasele la 22:00
Maria 2026-06-22 15:40:33
Nu este o decizie bună din niciun punct de vedere. Da , protecție mai multă din partea poliției este binevenită dar oprirea muzicii având în vedere ca CENTRUL ISTORIC ESTE VIZITAT PENTRU ASTA, pentru distracție etc. nu este o alegere potrivită. Sunt atâția tineri atâta bucurie pe care doriți să o luați.
Anda 2026-06-22 16:03:03
Buna ziua,
Sustin reglemantarile care sa nu autorizeze concerte sau orice altfel de activitati care produc zgomot dupa ora 22. Noaptea de sambata 20 iunie a fost cumplit in cartierul Domenii si in jur, pana dimineata la ora 5, din cauza unei petreceri din Parcul Herastrau , in zona Insulei Copiilor . Inteleg ca este autorizat si pentru we urmator un eveniment similar. Va rog sa ne ajutati cu solutii sa nu se mai intample .Multumesc
Alexandru 2026-06-22 16:05:57
traiasca chatgpt, ati ajuns toti avocati si stiti legile cu tot cu alineatul respectiv, nu verifica nimeni de la primarie comentariile astea? daca stai fata in fata cu ei nu mai stiu nicio lege, scriu aici mari romane pentru ca asta genereaza AI-ul
acesti pseudolocatari, in loc sa-si repare fatada, stau si asteapta mila primariei si fondurile europene care le vor umfla buzunarele! cum ar suna un anunt cu "apartament ultracentral / recent renovat / centrul istoric"?
chiar va rog, pe voi, cei din primarie, sa faceti o dezbatere pentru estetica cladirilor centrului vechi, unde sa impuneti locatarilor sa-si repare fatada, de ce sa ma plimb in centrul vechi si sa-mi cada in cap tencuiala din dreptul apartamentului lor? pentru ca asteapta ei sa reparati voi? NU! sa ii puneti la plata!! sunt N cladiri ce merita reparate, dar ei n-ar da un leu!
NicuT 2026-06-22 16:07:28
În acest moment, prin această inițiativă, faceți mai mult rău decât bine. Dacă vreau să ies seara să ascult muzică, să beau un suc, o cafea sau o bere, ies de obicei după ora 20:00, când este mai răcoare și atmosfera este mai plăcută. Iar dacă vreau să merg la o terasă doar ca să mă liniștesc, aleg pur și simplu un loc fără muzică sau unul mai retras. Nu cred că este normal să fie impuse restricții pentru toată lumea, în loc să existe libertatea de a alege.
Fiecare persoană are dreptul să decidă cum își petrece timpul liber, iar orașul ar trebui să ofere opțiuni pentru toți, nu să limiteze activitatea teraselor și a localurilor care contribuie la viața socială și economică a Bucureștiului. Astfel de măsuri nu fac decât să afecteze atât clienții, cât și afacerile care încearcă să funcționeze și să ofere servicii într-un oraș viu.
Eu personal sunt împotriva acestei legi și consider că nu ajută orașul, ci dimpotrivă, îl face mai rigid, mai puțin atractiv și mai puțin prietenos pentru cei care vor să se bucure de timpul lor liber.
MadaBu 2026-06-22 16:09:17
Centrul Vechi se animă cu adevărat după ora 21:00, iar tocmai acesta este rolul său într-un oraș aglomerat și orientat aproape exclusiv spre muncă, așa cum este Bucureștiul. Oamenii au nevoie de locuri unde să poată ieși seara, să se destindă și să simtă că orașul trăiește. Încercarea de a sufoca această zonă prin restricții, limitări și birocrație excesivă nu va aduce liniște sau ordine, ci va afecta una dintre puținele zone care funcționează și care contribuie real la viața economică, socială și culturală a orașului.
Multe capitale europene au astfel de cartiere vii, pline de restaurante, terase, muzică și activitate până târziu, iar acestea sunt considerate un avantaj, nu o problemă. Sunt spații necesare pentru un oraș modern, benefice pentru turism, pentru afaceri și pentru calitatea vieții urbane.
În măsura în care aceasta reprezintă o consultare publică, votul meu este categoric împotriva unei astfel de hotărâri. Consider că Bucureștiul are nevoie de mai puțină birocrație și de mai mult sprijin pentru zonele care aduc viață orașului, nu de măsuri care riscă să le distrugă.
AdiM 2026-06-22 16:10:51
Nu sunt deloc de acord cu această propunere. Centrul Vechi este, prin definiție, zona de divertisment, socializare și turism a orașului. Mulți turiști aleg să viziteze Bucureștiul tocmai pentru atmosfera sa vibrantă, pentru restaurantele, terasele și viața de noapte care dau farmec acestei zone. O astfel de măsură ar reduce atractivitatea turistică a Centrului Vechi și ar afecta direct afacerile locale, locurile de muncă și veniturile generate de turism și consum.
În plus, pe timpul verii, când temperaturile sunt ridicate pe timpul zilei, este firesc ca oamenii să prefere să iasă în oraș după lăsarea serii, când este mai răcoare și mai plăcut. Tocmai de aceea, terasele și localurile din Centrul Vechi funcționează mai târziu, acesta fiind specificul zonei de foarte mulți ani. Nu vorbim despre o situație excepțională, ci despre însăși identitatea acestui loc, cunoscut și apreciat atât de bucureșteni, cât și de vizitatori.
Consider că o astfel de hotărâre ar afecta negativ viața orașului, ar descuraja activitatea economică și ar transforma o zonă emblematică a Bucureștiului într-un spațiu mult mai puțin atractiv. Din acest motiv, sunt categoric împotriva acestei propuneri.
VladVl 2026-06-22 17:24:31
Nu susțin acest proiect în forma propusă, deoarece consider că nu sunt evaluate suficient efectele pe care le poate avea asupra Centrului Vechi și asupra economiei locale. Terasele și spațiile de alimentație publică contribuie semnificativ la atractivitatea turistică a zonei, oferind o atmosferă urbană vibrantă și reprezentativă pentru București.
Totodată, aceste activități susțin numeroase afaceri și locuri de muncă, având un rol important în dezvoltarea economică a orașului. Consider că este necesară o reglementare clară și echitabilă a utilizării domeniului public, însă aceasta ar trebui să fie realizată astfel încât să protejeze atât ordinea și accesibilitatea spațiului urban, cât și dinamismul economic și turistic al capitalei. Măsurile restrictive excesive riscă să afecteze negativ aceste obiective și să reducă atractivitatea uneia dintre cele mai importante zone ale orașului.
SerbanV 2026-06-22 17:29:10
Prin acest regulament riscați să afectați grav activitatea din sectorul HoReCa, unul dintre domeniile care contribuie semnificativ la economia și atractivitatea Bucureștiului. Oamenii aleg să iasă în oraș pentru a se relaxa, a socializa și a petrece timp de calitate cu prietenii și familia.
Centrul Vechi este apreciat tocmai pentru atmosfera sa animată, pentru energia și interacțiunea socială pe care le oferă. Nici turiștii nu vin aici pentru o experiență rigidă și lipsită de dinamism, ci pentru a descoperi un oraș viu, cu personalitate și cu o viață de noapte atractivă.
GabiSss 2026-06-22 17:34:34
Înainte de a introduce noi restricții și reglementări, consider că prioritatea ar trebui să fie investițiile reale în Centrul Vechi. Există clădiri aflate într-o stare avansată de degradare, zone în care pavajul necesită reparații urgente și probleme de întreținere care afectează atât locuitorii, cât și turiștii care vizitează această parte emblematică a orașului.
Dacă Centrul Vechi este considerat un obiectiv turistic major al Bucureștiului, atunci acesta merită o atenție constantă din partea administrației: curățenie, siguranță, restaurarea patrimoniului și întreținerea spațiului public. Aceste măsuri ar avea un impact direct și vizibil asupra calității experienței urbane.
De asemenea, este important să fie recunoscut rolul investitorilor și al operatorilor economici care, de-a lungul anilor, au contribuit la revitalizarea și atractivitatea acestei zone. Centrul Vechi a devenit un pol de interes pentru bucureșteni și turiști datorită unei colaborări între mediul privat și administrație, iar orice schimbare ar trebui să pornească de la dialog și parteneriat, nu de la măsuri care riscă să descurajeze activitatea economică și dezvoltarea zonei.
Talida 2026-06-22 18:19:14
Bună ziua ! Nu susțin oprirea muzicii,
este o decizie care poate avea consecințe economice serioase.
Mai puțini clienți înseamnă încasări mai mici pentru localuri și risc de pierdere a locurilor de muncă. Centrul Vechi trebuie să rămână un loc viu și atractiv, nu să fie lipsit de atmosfera care
I-a făcut cunoscut.
AAR 2026-06-22 19:12:53
Recomand o reglementare care să mute locatarii din centrul istoric, care prin denumire are o altă valoare culturală și o altă destinație decât să locuiască oamenii.

Este un punct turistic principal, pentru viața de noapte care ne face cunoscuți internațional !
Arghir Mihai Răzvan 2026-06-22 19:14:22
Centrul Istoric este atracția Bucureștiului și chiar a României. Majoritatea turiștilor ajung la noi în țară pentru viața de noapte pentru care suntem recunoscuți internațional.

*Nu sunt de acord cu noile reglementări ! *
Este o ipocrizie să îți dorești să locuiești în centru istoric, având în vedere ca oriunde în lume este destinație turistică.
Cine își dorește să locuiască, are sute de mii de locații în București și Ilfov, liniștite, poate chiar și cu bani mai puțini decât costa o locuință în centru!
Narcis 2026-06-22 20:02:35
Nu sunt de acord cu această propunere, deoarece Centrul Vechi este una dintre cele mai importante zone ale Bucureștiului din punct de vedere social, economic și turistic. Această zonă s-a dezvoltat tocmai în jurul ideii de divertisment, restaurante, terase și viață de seară, iar acesta este motivul pentru care atrage zilnic atât locuitori ai Capitalei, cât și turiști din țară și din străinătate. Limitarea activității localurilor într-un mod atât de drastic ar afecta direct specificul zonei și ar reduce atractivitatea unuia dintre cele mai cunoscute puncte ale orașului.

În plus, o astfel de măsură ar avea consecințe economice importante asupra afacerilor din Centrul Vechi. Restaurantele, cafenelele, terasele și celelalte localuri depind în mare măsură de activitatea de seară, mai ales în sezonul cald, când oamenii aleg în mod firesc să iasă după lăsarea serii, din cauza temperaturilor ridicate din timpul zilei. Reducerea programului ar însemna scăderea numărului de clienți, pierderi pentru antreprenori, afectarea locurilor de muncă și, implicit, diminuarea veniturilor generate de această zonă pentru economia locală.

Consider că trebuie găsit un echilibru între nevoia de liniște a locuitorilor și activitatea specifică unei zone recunoscute pentru turism și socializare, însă o interdicție sau o restricție exagerată nu reprezintă o soluție corectă. Centrul Vechi nu poate fi tratat ca un cartier obișnuit, pentru că rolul său în viața orașului este diferit și bine cunoscut de ani de zile. O astfel de decizie ar schimba complet identitatea zonei și ar transmite un semnal negativ atât mediului de afaceri, cât și celor care aleg Bucureștiul tocmai pentru atmosfera sa vibrantă. Din acest motiv, consider că această propunere ar trebui reanalizată și adaptată astfel încât să protejeze atât interesul locuitorilor, cât și funcționarea normală a uneia dintre cele mai importante zone.
Cetățean 2026-06-22 20:04:00
Centrul Vechi are funcțiune predominant turistică și de divertisment

Regulamentul tratează Centrul Vechi similar zonelor rezidențiale, deși acesta reprezintă principalul pol turistic și de agrement al Bucureștiului. Limitarea muzicii după ora 22:00 afectează specificul zonei și competitivitatea acesteia față de alte capitale europene.

Turismul de seară este afectat

Majoritatea turiștilor și clienților ajung în Centrul Vechi după ora 20:00. Eliminarea atmosferei create de muzică reduce atractivitatea zonei și poate afecta imaginea Bucureștiului ca destinație urbană.

Interzicerea multor elemente de confort afectează experiența clienților

Centrul Vechi reprezintă principala zonă turistică și de divertisment a Capitalei și necesită o reglementare adaptată funcțiunii sale specifice, diferită de cea aplicabilă zonelor predominant rezidențiale
Cetățean 2026-06-22 20:05:49
Specificul Centrului Vechi impune o reglementare diferențiată

Centrul Vechi al Bucureștiului reprezintă principala zonă turistică, culturală și de divertisment a Capitalei, având o funcțiune predominant orientată către activități recreative și de petrecere a timpului liber. Aplicarea unor restricții similare celor destinate zonelor rezidențiale nu reflectă particularitățile și rolul acestei zone în viața economică și turistică a orașului. Limitarea activităților muzicale după ora 22:00 reduce atractivitatea zonei și îi afectează competitivitatea în raport cu alte centre istorice și turistice europene.

2. Impact negativ asupra turismului și economiei locale

Fluxul principal de vizitatori și turiști în Centrul Vechi se înregistrează în intervalul de seară, după ora 20:00. Atmosfera specifică zonei este susținută de activitățile desfășurate pe terase, inclusiv prin ambientul muzical. Restricționarea acestora diminuează experiența oferită vizitatorilor, afectând atât operatorii economici, cât și imaginea Bucureștiului ca destinație urbană atractivă pentru turiști.

3. Menținerea unui nivel adecvat de confort pentru clienți

Limitarea sau interzicerea unor elemente care contribuie la confortul și experiența consumatorilor poate avea un impact direct asupra atractivității teraselor și a spațiilor de alimentație publică. Într-o zonă cu vocație turistică și de divertisment, reglementările trebuie să permită desfășurarea activităților comerciale în condiții care să răspundă așteptărilor vizitatorilor, cu respectarea normelor privind ordinea publică și nivelul de zgomot.

Concluzie

Având în vedere rolul economic, turistic și cultural al Centrului Vechi, se impune adoptarea unui regim de reglementare distinct, adaptat specificului acestei zone. Menținerea unui echilibru între interesul public, activitatea economică și confortul urban poate fi realizată prin reguli proporționale, care să permită desfășurarea activităților de divertisment și după ora 22:00, în condiții controlate și rezonabile.
Bogdan 2026-06-22 20:09:09
Consider că această propunere nu este oportună.
Centrul Vechi reprezintă una dintre principalele atracții ale Bucureștiului, fiind locul în care se concentrează o mare parte din activitățile de recreere, socializare și turism ale orașului. Atmosfera sa animată, diversitatea restaurantelor și teraselor, precum și oferta de divertisment contribuie semnificativ la imaginea și atractivitatea capitalei.
Implementarea unei astfel de măsuri riscă să afecteze negativ fluxul de turiști și activitatea economică din zonă, cu impact asupra afacerilor locale și a locurilor de muncă pe care acestea le susțin. Consider că soluțiile adoptate ar trebui să urmărească un echilibru între confortul locuitorilor, dezvoltarea economică și menținerea atractivității turistice a Centrului Vechi.
Viorel 2026-06-22 20:20:53
Nu sunt de acord cu restricționarea excesivă a activităților din timpul nopții. Viața de noapte face parte din identitatea marilor orașe europene și contribuie atât la economie, cât și la atractivitatea turistică. În multe capitale, cluburile și evenimentele nocturne sunt susținute și considerate o componentă importantă a vieții culturale.

Desigur, trebuie găsit un echilibru între dreptul locuitorilor la liniște și dreptul oamenilor de a se bucura de timpul liber. Există zone rezidențiale unde nivelul de zgomot trebuie controlat mai strict, însă nu cred că soluția este limitarea generală a activităților de noapte.

În centrul orașului și în zonele dedicate divertismentului vin zilnic numeroși turiști și vizitatori. Aceștia contribuie la dezvoltarea afacerilor locale și la economia orașului. Mulți dintre cei care aleg să locuiască în apropierea unor astfel de zone cunosc specificul acestora înainte de a se muta.

Consider că sunt necesare măsuri echilibrate și soluții inteligente, nu interdicții care afectează întreaga industrie a ospitalității și divertismentului. Haideți să găsim variante care să protejeze atât confortul locuitorilor, cât și viața economică și socială a orașului.
Roxana 2026-06-22 21:54:05
Buna seara!!! NU SUNT DE ACORD cu regula pe care vreti sa o implemntati!!!!
In primul rand ca este o zona de distractie pentru toate varstele, oamenii vin sa se simta bine, sa manance,sa iasa in gurupuri , sa se mai destinda de toate problemele vietii. De ce sa se inchida la orele 22:00 cand multi ies din case la aceasta ora. Nu sunt blocuri in acea zona si nu deranjeaza pe nimeni, unde sa iesim?? si de ce ne impunti noua cetatetinlor sa iesim pana in aceste ore? in plus sunt foarte multi turisti care vin in centrul vechi pentru ca este o zona plina cu terase si voie buna. Nu vreau sa imchideti terasele la ora 22:00 !!!!! lasati oamenii sa se distreze!!!
Cristina 2026-06-22 21:56:05
1. Interzicerea explicita a difuzarii muzici din interior catre exterior, nu afectează absolut nici o persoana. Muzica are un nivel scazut sau deloc pe durata orelor precizate.
2. Obligatia ca usile si ferestrele sa fie inchise nu au nici o relevanta. Muzica este sub nivelul decibelilor.
3. Bassul se poate ajusta dar nu este niciodată intre orele precizate.
4. Locatarii afectatii după ora 22:00 nu prea sunt. Doar turiștii care stau pana cand inchidem.
Articolul 12 alin (4) privind unitățile 24/24 poate fi permis daca clădirile si locuințele nu aud la o distanta de 100-300 m de sursă.
Articolul 12 alin (5) prevede ca terasele nu pot functiona dupa ora 22:00. Atunci cum ar trebuii? Suntem in centru vechi, centrul Bucureștiului?
Solicit eliminarea acesteia prin criterii obiective si verificate.
Rezultatul trebuie sa prevada, sa constate si sa includă testele de frecventa afterente.
Cristi a 2026-06-22 22:02:02
Nu sunt de acord cu inchiderea teraselor de la 22.00 in Centrul Vechi al
Capitalei si nici cu oprirea ori interzicerea muzicii de la aceeași ora.
Carmen 2026-06-22 22:05:55
Nu sunt de acord ca terasele si restaorantele sa fie inchise la orele 22:00!!! Atat eu cat si multi prieteni de si mei iesim frecvent in centrul vechi, ne simtim bine si ne distram. De ce sa ne luati si acest drept??? in acea zona nu detanjeaza muzica!!!!! Nimeni nu este detanjat de nici un zgomot ba din contra mereu este plin de oameni, plus ca sunt foarte multi turusti care frecventeaza foarte mult centrul vechi. Va rugam sa luati in considerare ce va cerem. Nu va mai bateti joc de tot. Consider ca alte probleme are aceasta tara nu faptul ca terasele sunt deschise in centrul vechi si ca este plin de turisti centrul si cluburile sunt pline si ne distram atat noi cat si turistii.
RS 2026-06-22 22:19:41
Bună seara!
Foarte multe mesaje contra restricțiilor. Romanii care altfel n-au bani, vor muzica tare toată noaptea.Mai sunt și unii care mergem la munca a doua zi. Se poate muzica tare in spații închise bine antifonate.Acum aflăm că tot cartierul Regie e disco și locatarii trebuie sa suporte. Aberant!
Totuși și dreptul la liniște este un drept.Am locuit în străinătate și am fost in vacante in diverse țări. Se respecta liniștea acolo.
Susțin restricționarea! Politicile publice și regulamentele nu pot ține cont doar de preferințele unora și de interesele industriei teraselor.
Propun limite diferențiate în funcție de frecvența.Basii se aud mult mai departe și sunt mai deranjanți.
Emilia 2026-06-22 22:29:40
Vă rog să reanalizați prevederile proiectului privind uniformizarea teraselor din Centrul Istoric.
Centrul Vechi nu este doar un ansamblu de clădiri istorice, ci unul dintre principalele motoare ale turismului și economiei locale. Diversitatea restaurantelor, teraselor, cluburilor și conceptelor este ceea ce atrage zilnic mii de oameni, atât turiști români, cât și străini. Fiecare locație are propria identitate, propriul design, propria atmosferă și propriul stil muzical, iar tocmai această diversitate face Centrul Istoric atractiv.
Impunerea unui design aproape identic, în culori monotone și fără posibilitatea de personalizare, riscă să transforme această zonă într-un spațiu lipsit de personalitate. În plus, propunerea de eliminare sau restricționare severă a muzicii la terase afectează direct atmosfera care a consacrat Centrul Vechi ca destinație de divertisment. O mare parte dintre turiști aleg această zonă tocmai pentru experiența completă oferită de restaurante și terase: muzică, socializare, evenimente și atmosfera specifică fiecărei locații. Fără aceste elemente, Centrul Istoric își pierde identitatea și devine mult mai puțin atractiv.
În spatele fiecărei terase există investiții importante și sute de locuri de muncă: ospătari, barmani, bucătari, manageri, personal de curățenie, firme de aprovizionare, artiști și mulți alți oameni care își câștigă existența din activitatea acestor afaceri. Vorbim despre sute de angajați care depind de activitatea din Centrul Vechi și despre venituri importante încasate de stat prin taxe și impozite. O scădere a numărului de clienți ar însemna încasări mai mici pentru afaceri, venituri mai mici la bugetul local și de stat și, inevitabil, pierderea unor locuri de muncă.
Consider că există probleme mult mai urgente care afectează imaginea Centrului Istoric și experiența turiștilor. Lipsa unui control eficient asupra persoanelor care agresează verbal sau hărțuiesc turiștii, cerșetoria agresivă, mizeria din anumite zone și activitățile ilegale, inclusiv prostituția stradală și persoanele care abordează insistent vizitatorii, sunt probleme reale care afectează reputația Bucureștiului. Acestea sunt aspectele care ar trebui tratate cu prioritate dacă dorim un Centru Istoric sigur, curat și atractiv.
Susțin necesitatea unor reguli privind calitatea mobilierului, întreținerea teraselor și respectarea patrimoniului arhitectural. Totuși, aceste obiective pot fi atinse fără eliminarea identității vizuale și a specificului fiecărei locații. O soluție echilibrată ar fi stabilirea unor standarde de calitate și integrare arhitecturală, păstrând totodată libertatea fiecărui operator de a-și exprima personalitatea prin design și concept.
Vă rog să luați în considerare impactul economic, social și turistic al acestui proiect și să consultați în mod real operatorii economici, angajații și reprezentanții industriei HoReCa înainte de adoptarea unei decizii care poate schimba radical identitatea Centrului Istoric al Bucureștiului.
Un Centru Istoric atractiv nu înseamnă doar clădiri restaurate și mobilier identic. Înseamnă oameni, afaceri locale, locuri de muncă, turiști, cultură, muzică și diversitate. Tocmai aceste elemente au făcut ca această zonă să fie cunoscută și apreciată atât de bucureșteni, cât și de vizitatorii din întreaga lume.
Vă mulțumesc.
Dragos 2026-06-22 23:42:14
Imi doresc completarea regulamentului astfel încât problema zgomotului produs de anumite localuri și terase să nu mai fie tratată ca o abatere izolată, verificată punctual și apoi uitată. În Centrul Istoric și în alte zone centrale ale Bucureștiului, problema nu este doar că uneori se aude muzică. Problema este că aceleași tipare se repetă: aceleași străzi, aceleași intervale orare, aceleași practici, aceleași sesizări, aceleași verificări și, de multe ori, aceeași lipsă de consecințe reale.

Pentru locatari, nu contează dacă zgomotul este produs juridic de o terasă, de un spațiu interior, de un rooftop, de o curte privată, de un spațiu semi-deschis, de clienți aflați în fața localului sau de o combinație între toate acestea. Efectul este același: muzică, bass, vibrații, țipete, aglomerație, imposibilitatea de a dormi și sentimentul că dreptul la locuire este tratat ca o problemă secundară.

Menționez că sunt de acord cu propunerile formulate de alți cetățeni privind interzicerea boxelor pe terase, limitarea muzicii audibile în exterior, respectarea strictă a orei 22:00, verificarea reală a bass-ului și a vibrațiilor, precum și sancționarea mai dură a operatorilor care transformă terasele în extensii ale cluburilor. Aceste propuneri sunt necesare. Prin acest comentariu doresc însă să subliniez o problemă complementară: fără trasabilitate și fără un istoric administrativ al amplasamentului, chiar și cele mai bune reguli riscă să rămână formale.

De aceea, regulamentul nu trebuie să se limiteze la formulări generale despre muzică, program sau liniște publică. Este necesar un mecanism administrativ clar prin care fiecare amplasament cu istoric de abateri să fie urmărit, verificat și sancționat în mod coerent. În lipsa unei evidențe clare, fiecare control pare să înceapă de la zero, fiecare sesizare pare izolată, iar operatorii economici pot continua să funcționeze ca și cum istoricul zonei nu ar exista.

În practică, locatarii ajung să sune repetat la Poliție, să trimită sesizări, să filmeze, să documenteze, să primească răspunsuri, să afle că s-au aplicat amenzi sau avertismente, iar apoi să constate că situația se repetă weekendul următor. Acest model nu este normal. Cetățeanul nu trebuie transformat în sistem permanent de monitorizare a unei activități comerciale care ar trebui controlată de autorități.

Există materiale video publice, postate de utilizatori diferiți, care arată atmosfera sonoră din Centrul Istoric și nivelul de zgomot care a devenit familiar în zonă:

https://www.youtube.com/watch?v=TIt8tyZbRE8

https://www.youtube.com/watch?v=nh0VofGC_-U

https://www.youtube.com/watch?v=V4fijNbpn1Q

https://www.youtube.com/watch?v=Ueh28kYuBhc

Există, de asemenea, relatări de presă și comunicări publice care arată că autoritățile fac verificări cu sonometrul și că unele localuri continuă să creeze probleme chiar și după avertismente sau amenzi:

https://www.mediafax.ro/social/raid-in-centrul-vechi-al-capitalei-politia-locala-masoara-zgomotul-din-cluburi-23704095

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/zgomot-in-centrul-vechi-primaria-capitalei-spune-ca-50-de-localuri-au-ignorat-avertismentele-politiei-locale-amenzile-au-continuat-3772627

https://www.facebook.com/PMBucuresti/videos/spunem-nu-petrecerilor-zgomotoase-acolo-unde-este-locuire-tot-weekendul-poli%C8%9Bia-/999367419517392/

https://www.facebook.com/PMBucuresti/videos/suntem-cu-sonometrul-%C3%AEn-zonele-unde-lini%C8%99tea-este-perturbat%C4%83-frecvent%C3%AEn-acest-we/975828975226361/

Aceste exemple arată că fenomenul este cunoscut. Dacă autoritățile trebuie să revină în aceleași zone cu sonometrul, dacă locatarii trimit repetat sesizări, dacă presa relatează aceeași problemă, atunci nu mai vorbim despre simple incidente. Vorbim despre o problemă administrativă de control, evidență și sancționare.

Mai mult, zgomotul produs de localuri nu rămâne doar o problemă acustică. În zonele în care există consum de alcool, densitate mare de localuri, muzică puternică și aglomerări nocturne, apar și riscuri de ordine publică. Există exemple publice de altercații, intervenții ale autorităților, incidente violente, conflicte cu agenți de pază și situații grave în zona Centrului Vechi:

https://www.tiktok.com/@observatorantena1/video/7555071020621663510

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/violente-in-centrul-vechi-intre-mai-mul-i-romani-si-ucraineni-patru-barba-i-au-fost-re-inu-i.html

https://www.youtube.com/watch?v=MPL-DEOE0IU

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/bataie-in-centrul-vechi-din-capitala-intre-ucraineni-si-o-banda-de-motociclisti-romani-jandarmii-au-intervenit-in-timpul-noptii-3781669

https://www.digi24.ro/stiri/focuri-de-arma-in-sectorul-3-al-capitalei-un-tanar-a-tras-cu-pistolul-in-directia-unei-terase-3379579

https://ziare.com/bataie/centru-vechi-bucuresti-paznici-1966994

https://stirileprotv.ro/video/play/scandal-intr-un-local-din-centrul-vechi-al-capitalei-patru-persoane-ar-fi-fost-agresate-de-agentii-de-paza/

https://stirileprotv.ro/video/play/ce-spune-tanarul-care-a-snopit-in-bataie-o-femeie-in-centrul-vechi-din-bucuresti-anchetatorii-nu-cred-povestea-sa/

Aceste situații nu trebuie folosite pentru a stigmatiza toate localurile. Există operatori economici care respectă regulile și care pot funcționa civilizat. Tocmai de aceea, regulamentul trebuie să îi diferențieze clar pe cei care respectă orașul de cei care construiesc un model de afacere pe zgomot, aglomerație și folosirea spațiului public ca extensie de club.

Problema principală este recidiva. Dacă un amplasament produce zgomot în mod repetat, dacă atrage sesizări repetate, dacă este verificat de mai multe ori, dacă primește amenzi sau avertismente, atunci acel istoric trebuie să aibă consecințe la reavizare. Nu este normal ca un operator să poată continua anual, sezon după sezon, doar pentru că fiecare abatere este tratată separat.

De asemenea, sancțiunile nu trebuie să poată fi eludate prin schimbarea firmei, a denumirii comerciale, a administratorului sau a operatorului formal. Pentru locatari, problema este amplasamentul și modul real de exploatare, nu denumirea societății comerciale. Dacă aceeași locație continuă să producă zgomot, schimbarea firmei nu trebuie să șteargă istoricul de abateri.

Amendamente pe care le consider si eu esentiale, chiar daca este posibil sa se fi repetat:

1. Introducerea unui dosar acustic și contravențional al amplasamentului

Se propune introducerea unui articol nou:

„Pentru fiecare amplasament avizat pentru terasă temporară se constituie un dosar administrativ al amplasamentului, care va include istoricul sesizărilor privind zgomotul, măsurătorile sonometrice, controalele efectuate, avertismentele, sancțiunile aplicate, suspendările, retragerile de aviz, incidentele de ordine publică și orice alte constatări relevante privind afectarea locuirii, liniștii publice sau spațiului public.”

2. Istoricul se atașează amplasamentului, nu doar operatorului economic

Se propune introducerea următorului text:

„Istoricul abaterilor se ia în considerare la nivelul amplasamentului, indiferent de schimbarea denumirii comerciale, a societății, a administratorului, a formei de exploatare sau a operatorului economic. Schimbarea operatorului nu șterge istoricul de zgomot, tulburare a liniștii publice sau nerespectare a condițiilor de funcționare asociat amplasamentului.”

3. Reavizarea să nu mai fie automată pentru amplasamentele cu probleme

Se propune completarea regulilor privind reînnoirea avizului:

„Nu beneficiază de procedură simplificată de reînnoire amplasamentele care au înregistrat, în sezonul anterior sau în ultimele 12 luni, sesizări repetate, sancțiuni, avertismente, măsurători neconforme, suspendări, intervenții ale autorităților sau incidente de ordine publică. În aceste cazuri, emiterea unui nou aviz se face numai după analiză completă, verificare în teren și prezentarea unor măsuri tehnice și organizatorice concrete pentru prevenirea repetării abaterilor.”

4. Introducerea noțiunii de amplasament cu risc acustic

Susțin propunerile deja formulate de alți cetățeni privind interzicerea muzicii audibile în exterior, eliminarea boxelor de pe terase și verificarea reală a bass-ului și vibrațiilor. Pentru a face aceste reguli aplicabile, propun introducerea noțiunii de amplasament cu risc acustic:

„Amplasamentele situate în zone cu locuire, în imobile mixte, în zone construite protejate sau în perimetre cu sesizări repetate pot fi încadrate de autoritatea locală ca amplasamente cu risc acustic. Pentru aceste amplasamente, avizarea și reavizarea vor fi condiționate de măsuri suplimentare privind limitarea programului, interzicerea muzicii audibile în exterior, eliminarea boxelor de pe terasă, închiderea elementelor de fațadă în timpul difuzării muzicii și realizarea de verificări acustice în condiții reale de funcționare.”

5. Materialele video/foto ale locatarilor să fie indicii pentru control, nu probe ignorate

Se propune introducerea următorului text:

„Înregistrările video, fotografiile, sesizările scrise, corespondența cu autoritățile și alte materiale transmise de locatari sau persoane afectate pot constitui indicii rezonabile pentru declanșarea unui control, pentru verificarea condițiilor de funcționare și pentru includerea situației în dosarul administrativ al amplasamentului. Autoritatea nu poate respinge automat aceste materiale pe motiv că nu reprezintă măsurători sonometrice omologate, atunci când ele indică existența unor posibile încălcări privind programul, boxele, ușile/geamurile deschise, aglomerările sau muzica audibilă în exterior.”

6. Controale în oglindă: zi/noapte, local gol/local funcțional

Se propune introducerea unui articol nou:

„Pentru amplasamentele cu sesizări repetate, controalele se vor realiza atât în condiții obișnuite de zi, cât și în condiții reale de vârf: seara, noaptea, în weekend, în zile cu trafic ridicat de clienți sau în timpul evenimentelor care pot amplifica zgomotul. Verificarea efectuată în afara intervalelor în care apar abaterile nu poate fi considerată suficientă pentru evaluarea impactului asupra locatarilor.”

7. Obligația unui plan de conformare pentru operatorii cu istoric de abateri

Acest amendament este complementar propunerilor privind interzicerea boxelor pe terase, reducerea zgomotului și respectarea programului. Pentru operatorii cu abateri repetate, simpla promisiune că vor respecta regulamentul nu este suficientă.

Se propune introducerea următorului text:

„Operatorii economici care au înregistrat abateri sau sesizări repetate privind zgomotul vor fi obligați să depună, înainte de reavizare, un plan de conformare care să includă măsuri concrete: eliminarea surselor audio de pe terasă, repoziționarea sau limitarea sistemului audio interior, închiderea ușilor și ferestrelor în timpul difuzării muzicii, instruirea personalului, gestionarea clienților aflați în exterior, program redus și măsuri de prevenire a aglomerărilor.”

8. Suspendarea avizului în cazul neîndeplinirii planului de conformare

Se propune introducerea următorului text:

„Nerespectarea planului de conformare asumat de operatorul economic atrage suspendarea avizului de amplasare până la implementarea integrală a măsurilor. Repetarea abaterilor după aprobarea planului de conformare atrage retragerea avizului pentru sezonul în curs și interdicția reavizării amplasamentului în sezonul următor.”

9. Publicarea periodică a situației amplasamentelor cu abateri repetate

Se propune introducerea următorului text:

„Autoritatea locală va publica periodic, cu respectarea legislației privind protecția datelor, o situație centralizată a controalelor efectuate, a tipurilor de abateri constatate, a sancțiunilor aplicate, a avizelor suspendate sau retrase și a măsurilor de conformare impuse. Transparența este necesară pentru a demonstra că regulamentul se aplică efectiv și că abaterile repetate nu sunt tolerate administrativ.”

10. Corelarea avizului de terasă cu autorizația de funcționare și ordinea publică

Se propune introducerea unui articol nou:

„În cazul în care activitatea terasei sau a punctului de lucru aferent generează în mod repetat zgomot, tulburarea liniștii publice, intervenții ale poliției, ambulanței sau jandarmeriei, conflicte, aglomerări sau alte efecte incompatibile cu locuirea, autoritatea emitentă a avizului de amplasare va informa autoritatea competentă pentru autorizarea funcționării punctului de lucru, în vederea analizării reducerii programului, suspendării sau retragerii autorizației de funcționare, după caz.”

11. Regula simplă pentru muzica audibilă în spațiul public

Sunt de acord cu propunerile care cer ca muzica, bass-ul și vibrațiile să nu se propage în exterior, indiferent dacă sursa este pe terasă sau în interior. Pentru claritate, propun ca această regulă să fie inclusă expres și ca obligație în aviz:

„Beneficiarul avizului are obligația ca muzica, bass-ul, vibrațiile, zgomotul tehnologic și zgomotul generat de activitatea terasei sau a punctului de lucru să nu se propage în spațiul public ori în locuințele din vecinătate. Dacă muzica este audibilă în exterior sau în locuințe, indiferent dacă sursa se află pe terasă, în interior, pe teren privat, în spațiu semi-deschis sau lângă fațadă, obligația este considerată încălcată.”

La final, as vrea sa se inteleaga ca zgomotul din Centrul Istoric nu mai trebuie tratat doar prin reacții punctuale. Problema este repetitivă și trebuie administrată ca atare. Un regulament eficient trebuie să creeze memorie instituțională: să țină evidența amplasamentelor cu probleme, să lege istoricul de locație, să împiedice resetarea abaterilor prin schimbarea firmei și să condiționeze reavizarea de comportamentul real din anii anteriori.

Nu este suficient ca autoritatea să constate zgomotul de fiecare dată ca și cum ar fi prima abatere. Dacă un amplasament produce în mod repetat sesizări, amenzi, intervenții și disconfort, acest istoric trebuie să conteze. Domeniul public nu trebuie pus la dispoziția unor activități care, prin modul concret de funcționare, transferă costul zgomotului, al nopților nedormite și al dezordinii asupra locatarilor.

Bucureștiul poate avea viață urbană, restaurante, terase, turism și spații de socializare fără să accepte un model în care locuitorii sunt obligați să suporte zgomot recurent, verificări fără urmări și sancțiuni tratate ca simple costuri de funcționare. Regulamentul trebuie să transforme controlul dintr-o reacție ocazională într-un sistem real de prevenție, evidență și responsabilizare.
Bucuresteanul 2026-06-22 23:59:58
Am lecturat comentariile / observatiile bucurestenilor afectati de functionarea teraselor "sezoniere" amplasate pe domeniul public si privat al Mun Bucuresti.
Regulamentul ce va fi supus aprobarii CGMB trebuie sa respecte cateva reguli de baza :
1. Prevederile regulamentului trebuie sa respecte legislatia in vigoare - in prezent, exista Legea 61/1991 in care se prevede, de 35 ani (dar si anterior anului 1991), ca programul de liniste (in Romania) este in intervalul orar 22 - 08 si 13 - 14. Acest program de liniste este prevazut si de celelalte tari europene, cu diferenta ca in celelalte tari autoritatile statului se preocupa constant de respectarea de catre firme (si nu numai a celor din HORECA) a programului de liniste. Prin urmare, nu stiu de ce trebuie sa mai discutam de masurarea decibelilor la sistemele de sonorizare ale teraselor. Lucrurile trebuie sa fie foarte clare de la inceput: a venit ora 22, activitatea restaurantelor trebuie sa se restranga doar la interior si fara muzica. In cazul unei reclamatii, ce institutie trimite oameni dupa ora 22, pt a veni sa masoare nivelul decibelilor? Daca totusi vine, va asigur ca treburile vor fi deja aranjate la ora venirii echipajului (de politie, sa zicem), adica volumul muzicii, la momentul sosirii echipajului, va fi deja diminuat. Sper ca nu ma intrebati de unde stie proprietarul /administratorul terasei despre controlul ce urmeaza sa fie facut la terasa ca urmare a sesizarii unui locatar. Chiar si fara muzica, prezenta a 20 - 30 persoane la o terasa exterioara, reprezinta reteta sigura pt un somn zbuciumat daca ai nesansa sa fii locatar intr-un imobil care are terasa la parter. Va rog sa verificati acest lucru in prezenta consilierilor CGMB care sunt profund interesati de sprijinirea proprietarilor de terase, fara sa le pese ca locatarii imobilului (copii, batrani, etc), au de suferit, mai ales in perioada iunie - septembrie cand, din cauza valurilor de canicula, trebuie sa deschizi geamul pt a avea un somn normal, odihnitor.
2. Functionarea teraselor numai pe baza Avizului de functionare. Poate unora li se pare absurd ca mentionez acest lucru dar va asigur ca stiu bine ce spun. Daca faceti o simpla cautare pe internet, o sa gasiti o multime de articole din ultimii 5 - 10 ani, care prezinta aceasta problema grava a Bucurestiului. Cele mai multe stiri privind functionarea teraselor sezoniere fara aviz, se refera la Centrul Istoric dar si la zonele Unirii - Pta Alba Iulia - Decebal unde, in cursul anilor trecuti, au functionat (si cred ca inca functioneaza) fara autorizatie aprox 75% din terasele zonelor (adica doar 1 din 4 a indeplinit conditiile autorizarii). In mai multe cazuri, autorii articolelor se intrebau cum a fost posibil acest lucru. Va recomand sa studiati din nou cazul Colectiv si nu numai. In Bucuresti sau mai bine zis in Romania, daca nu se intampla vreun eveniment grav in care ancheta autoritatilor sa descopere printre altele si lipsa autorizatiei, functionarea ilegala este tratata (prin nepasare), ca un act de normalitate. Propun prevederi foarte clare si amenzi uriase pentru managerii teraselor care functioneaza fara autorizatie precum si inchiderea acestora in max 24 h de la constatare, adica exact cum procedeaza Autoritatea Nationala de Protectie a Consumatorului. Pai cum adica, ANPC-ul poate sa inchida o unitate de consum public imediat daca aceasta nu respecta drepturile consumatorului iar Primaria (adica chiar institutia care acorda autorizatia), nu poate sa procedeze in mod similar? Drepturile locatarilor nu le apara nimeni? Drepturile copiilor din condominiile care au terase sezoniere de a se plimba in liniste in fata imobilului in care locuiesc sau a avea un somn normal, nu le protejeaza nimeni? Noi locatarii din acerste imobile, cum ne protejam copii de injuraturile si scandalurile la care ei involuntar trebuie sa asiste? Ce le spunem copiilor despre fumat atunci cand acestia vad ca la terasa care functioneaza la parterul blocului in care locuiesc, trei sferturi din clienti sunt cu tigara in gura?
Revenind la obligativitatea functionarii teraselor numai in baza avizului Primariei (Politiei Locale), mai vreau sa precizez un lucru foarte important: Avizul Asociatiei de proprietari trebuie sa vina insotit de toate semnaturile proprietarilor care locuiesc in imobil intrucat, asa cum au punctat si alti bucuresteni, un proprietar care nu locuieste acolo efectiv, nu are cum sa fie afectat de zgomotul muzicii sau cel produs de clienti.
3. Functionarea teraselor sezoniere numai daca amplasarea / constructia acestora respecta prevederile legislatiei privind constructiile pe domeniul public dar si legislatia de mediu.
Faptul ca pe trotuarele care au mai putin de 2m latime sunt amplasate in prezent terase / mese ale acestora, constituie un pericol deosebit de grav pt pietoni, mai ales pt familiile cu copii mici care de multe ori ajung sa circule pe carosabil intrucat nu au loc sa circule cu caruciorul pe trotuarul ramas liber mai ales daca, din sens opus vine un biciclist sau, de ce nu, o alta persoana cu copil in carucior.
In concluzie, functionarea teraselor sezoniere pe trotuare trebuie analizata cu mare atentie si responsabilitate atat de functionarii PMB cat si de consilierii CGMB care aproba Regulamentul. Daca acest lucru nu se intampla, inseamna ca toti consilierii CGMB care aproba regulamentul de functionare, trebuie sa raspunda penal in cazul in care au aprobat prin regulament, amplasarea unor terase pe un trotuar cu o latime mai mica de 2.4 m. In opinia mea, aceasta trebuie sa fie latimea minima pe care poate fi amplasata o terasa sezoniera / mesele acesteia, iar latimea minima de circulatie a pietonilor (trotuarul liber) trebuie sa fie de minim 1,4 m (doua carucioare trebuie sa poata trece unul pe langa altul sau un carucior sa poata trece pe langa un biciclist). Daca se aproba o latime mai mica, iar din cauza acestui fapt pietonii sunt obligati sa circule pe carosabil, atunci consilierii CGMB care aproba Regulamentul fara a lua in considerare consecintele pt pietoni si implicit posibilitatea producerii unor accidente grave din cauza circularii acestora pe carosabil, TREBUIE SA RASPUNDA PENAL. Adica NU ESTE NORMAL ca un pieton care este accidentat de o masina pe carosabil, din cauza faptului ca nu a avut loc sa circule pe trotuar, sa fie declarat vinovat pt ca a circulat prin loc nepermis.
Rog ca expertii PMB care calculeaza si propun consilierilor CGMB latimea minima pe care trebuie amplasata o terasa sezoniera (mesele si scaunele acesteia), atunci cand fac calcule, sa ia in considerare ca latimea trotuarului pietonal (in Centrul Istoric si nu numai), trebuie sa fie suficient de mare astfel incat, in cazul unor dezastre (incendii, cutremure), masinile de interventie (pompieri, ambulanta, etc), sa poata sa ajunga, in timpul cel mai scurt, la locul tragediei.
In incheiere, pt a nu fi inteles gresit privind faptul ca decibelii eliberati de statiile de amplificare nu ar fi importanti, mentionez ca sustin si parerea bucurestenilor care au propus masuri clare si ferme pt acest subiect. Daca manualele de specialitate (in special cele din domeniul constructiilor civile) au demonstrat ca intre nivelul decibelilor si degradarea tencuielilor de pe peretii cladirilor (in special cele incadrate in clasa de risc seismic I sau in zone cu regim de protecție istorică și arhitecturală) exista o legatura directa, atunci sustin toate propunerile profesionistilor in domeniu.
Comentarii colectate prin alte mijloace