Directia Generala Administratie si Relatia cu CGMB - CONSULTAREA CETĂȚENILOR ȘI A ASOCIAȚIILOR LEGAL CONSTITUITE
Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului privind repartizarea locuințelor sociale, locuințelor convenabile și locuințelor de necesitate, reglementarea acestora, precum și stabilirea modului de organizare și funcționare al comisiilor de analiză și repartizare
«« Înapoi la lista proiectelor supuse dezbaterii
Comentarii
Dumitru Badea 2026-06-13 19:31:14
Către Primăria Municipiului București

Observații și propuneri privind proiectul de regulament pentru repartizarea locuințelor convenabile

Subsemnatul Dumitru Badea , domiciliu în Bucuresti, sector 2 formulez prezentele observații cu privire la condițiile de acces prevăzute la art. 61 din proiectul de regulament.

Consider că excluderea persoanelor care dețin o locuință în București sau Ilfov, concomitent cu permiterea accesului pentru persoanele care dețin locuințe în alte județe ale României, creează un tratament diferențiat care nu este justificat în mod obiectiv și poate genera situații de inechitate.

Astfel, o persoană care deține o casă sau un apartament în Sinaia, Giurgiu, Urziceni, Ploiești, Călărași sau în alte localități apropiate de București poate beneficia de o locuință convenabilă din fondul locativ al Municipiului București, în timp ce o persoană care deține o locuință în Bragadiru, Chiajna, Popești-Leordeni, Voluntari sau alte localități din Ilfov este exclusă automat.

Diferența de tratament se bazează exclusiv pe limite administrative și nu pe situația patrimonială reală a solicitantului. În practică, există localități din județele Giurgiu, Ialomița, Prahova, Dâmbovița sau Călărași care sunt la distanțe comparabile față de București cu cele din Ilfov, iar proprietarii acestora nu sunt excluși de la accesul la locuințele convenabile.

În opinia mea, dacă scopul programului este sprijinirea persoanelor care nu dețin o locuință și care au nevoie reală de sprijin locativ, criteriul ar trebui să fie raportat la deținerea unei locuințe pe întreg teritoriul României, nu doar în București și Ilfov. O persoană care deține deja o locuință în proprietate beneficiază de un avantaj patrimonial față de o persoană care nu deține nicio locuință, indiferent de județul în care este situată proprietatea.

Prin urmare, propun modificarea art. 61 alin. (3), astfel încât să nu poată beneficia de locuințe convenabile persoanele care dețin sau coproprietăresc o locuință pe teritoriul României. Această soluție ar asigura o repartizare mai echitabilă a fondului locativ public, ar elimina diferențele de tratament bazate exclusiv pe amplasarea geografică a proprietății și ar acorda prioritate persoanelor care nu dețin nicio locuință.

Solicit analizarea și luarea în considerare a acestei propuneri în cadrul procedurii de dezbatere publică.
Cezar 2026-06-16 12:09:07
As avea cateva intrebari:
1. Ce se intampla cu contractele de inchiriere aflate in derulare?
2. Din ce stiu, PMB nu are in ROF aceste activitati. Sa inteleg ca urmeaza o modificare a regulamentului PMB? Daca da, nu ar trebui modificat mai intai regulamentul, apoi adoptata aceasta hotarare?
3. Daca transferul de activitati intre AFI si PMB este facut fara ROF, nu exista riscul de a fi anulate actele emise, in contencios? Totodata, nu credeti ca exista riscul pentru functionarii care fac aceste acte de a fi trasi la raspundere penal?
Iusty 2026-06-16 17:59:42
Buna ziua! Vin si eu cu o intrebare, de ce vrea domnul primar sa puna monopol pe toate locuintele proprietate de stat si ale Mun. Bucuresti?
Cel putin asa pare din cate am reusit sa citesc, dansul vrea sa aprobe toate cererile de locuinte, nu? Pardon, cu mici exceptii, unele vor fi scoase la licitatie dar inca nu s-au gandit cum sa o faca, mai ticluiesc ei putin, nu?!
Am vazut ceva interesant si la constituirea asa zisei comisii, pai sa-mi fie cu iertare dar dl. primar isi pune patru, sa nu zic cinci oameni din comisie, 3 numiti de dansul din aparatul de specialitate si unul dintr-o institutie subordonata dar tot prin dispozitie a primarului general... nu mai zicem de reprezentantul ONG, ce sa vezi, vor fi selectati conform Metodologiei aprobate de Primarul General al Municipiului Bucuresti, interesant, nu?
Pai sa-mi fie cu iertare dar Codul administrativ zice altceva, el zice ca administrarea patrimoniului și stabilirea modului de utilizare a fondului locativ sunt atribuții ale Consiliului General, nu ale Primarului.
Cred ca ar tb. sa mai analizati regulamentul pe la comisia juridica sau avocati, nus' ce aveti dvs. pe acolo prin primarie, nu prea merge treaba asa simplu cum considerati dumneavoastra. Inca ceva.. cred ca ar fi bine ca inainte sa urcati aceste acte/proiecte pentru dezbatere, ar fi bine sa le cititi inainte.. sunt pline de greseli. Succes!
Ursu 2026-06-17 18:03:49
Am parcurs putin proiectul, destul de stufos si cam greu de inteles pentru omul de rand dar cred ca sunt ceva probleme cu el, cineva care cunoaste bine legea cred ca poate sa confirme daca am dreptate sau nu. Eu cred ca prin acest proiect sunt anumite solicitari/cerinte la locuintele sociale, sa zicem cel puțin trei criterii de excludere la art. 12, pe care nu le gasesc în lege: deținerea/înstrăinarea de teren construibil intravilan după 1990 (lit. e), datoriile restante la buget (lit. g) și lipsa domiciliului în București (lit. h). Trebuie sa va raportati la faptul ca aceste locuinte sunt solicitate de oameni nevoiasi, chiar daca ar avea un teren intravilan printr-o comuna sau sat, ce sa faca cu el daca nu are bani sau daca il imparte cu inca 5-6 mostenitori sau alte situatii de genul acesta. Acelasi lucru si cu restantele la buget, posibil din cauza dificultatilor financiare sa aiba si asa ceva, sunt oameni care isi duc traiul de azi pe maine.
Am mai vazut o alta grozavie.. comisia care solutioneaza cererile, solutioneaza si contestatiile, asta-i buna! Practic, aceiași oameni care au evaluat inițial dosarul și l-au respins sau i-au acordat un punctaj mai mic vor primi și contestația, având rolul de a-și reanaliza propria decizie... bun asa!
nico 2026-06-19 20:42:54
la mine in bloc sunt si case sociale si toti au loc de munca,pensii,copii cu firme sau plecati in afara ,Unii si au luat case pe numele lor si casa sociala au luat o pe numele copiiilor ,nu si trec masinile si alte bunuri pe numele lor ci ale rudelor etc .Niciunul nu are trebui sa aibe casa sociala ,CHiar ne rad in nas ca platesc o chirie de mizerie ,nu au rate ca noi prosti, si multe din cheltuielile de la intretinere (reparatii, senzor gaze etc) nu le platesc ei. ci primaria ca e proprietar,Ei nu si platesc intretinerea ,pr ca presedintii iau atentiii si le dau adeverinte ,iar aia de la Afi dorm pe banii publici ,iau spagi .Aceste case sociale nu trebuie date pe viata,,unii le au si de peste 25 de ani ,desi nu sunt in nevoie. SE dau pe pile .NU e corect!
Ana 2026-06-22 12:50:04
Poate ar trebui ca DNA sa acorde un pic de atentie si faimoasei institutii AFI.
FCDL 2026-06-22 19:11:35
Stimate domnule Primar,
Vă transmitem aceste observații în calitate de membre și membri ai Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire. Începând din 2013, FCDL funcționează ca o platformă de activism pentru dreptul fundamental la o locuință adecvată și demnă, pentru drepturile persoanelor care locuiesc cu chirie și pentru accesul la locuințe sociale. Prin activitatea noastră, am cunoscut direct dificultățile cu care se confruntă persoanele aflate în risc locativ și consecințele lipsei unei politici publice coerente în domeniul locuirii sociale.
Vă transmitem observațiile noastre generale cu privire la proiectul de hotărâre privind aprobarea Regulamentului referitor la repartizarea locuințelor sociale, a locuințelor convenabile și a locuințelor de necesitate, precum și la organizarea și funcționarea comisiilor de analiză și repartizare, aflat în procedură de transparență decizională. Considerăm că acest proiect are efecte importante asupra accesului la locuire al persoanelor vulnerabile din Municipiul București și că, în forma actuală, necesită o revizuire substanțială. Unele prevederi introduc noi condiții de acces și sancțiuni administrative. Altele reglementează evacuarea fără niciun fel de alternativă locativă. Aplicarea lor poate agrava excluziunea locativă, în loc să contribuie la prevenirea acesteia.
În prezenta adresă formulăm o perspectivă generală asupra principalelor probleme identificate. Vom transmite ulterior și un tabel cu analiza punctuală a articolelor, argumentele juridice și propunerile noastre de modificare.
1. Proiectul nu răspunde realității locuirii sociale din București
Potrivit ultimelor date publicate de PMB, erau înregistrate 5.700 de cereri pentru locuințe sociale, iar totalul raportat la nivelul municipiului era de 6.378, fără datele sectoarelor 1, 2, 4 și 5. În același timp, erau raportate doar 4 locuințe sociale libere, iar potrivit HCGMB nr. 284/2025, pe lista de priorități figurează numai 139 de dosare. Diferența foarte mare dintre numărul cererilor și numărul dosarelor aflate pe lista de priorități arată că procedura este deja greu de parcurs. Cerințele birocratice, actualizarea anuală, clasarea dosarelor și pierderea vechimii pot exclude persoane care au o nevoie locativă reală. Din acest motiv, lista de priorități nu reflectă în mod necesar dimensiunea reală a nevoii de locuințe sociale.
În loc să simplifice accesul și să crească fondul de locuințe sociale, proiectul introduce noi condiții de eligibilitate și noi situații de excludere. Există riscul ca lipsa locuințelor sociale să fie „rezolvată” administrativ, prin eliminarea dosarelor, nu prin creșterea numărului de locuințe sociale.
2. Criteriile propuse sancționează efectele sărăciei
Documentul este construit mai degrabă într-o logică de suspiciune și sancționare decât în spiritul protecției sociale. Nu sunt luate suficient în calcul situațiile reale cu care se confruntă persoanele vulnerabile: venituri instabile, datorii, lipsa documentelor, ocuparea informală a unei locuințe sau dificultatea de a actualiza anual un dosar foarte complex. Un exemplu este excluderea persoanelor care au datorii la bugetul de stat sau la bugetul local, până la achitarea integrală. O asemenea condiție îi afectează chiar pe cei aflați într-o situație financiară gravă și transformă sărăcia într-un motiv suplimentar de neeligibilitate - fiind și o măsură de criminalizare a sărăciei, care contravine rezoluțiilor Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite 43/14 și 55/11. În aceeași logică se înscriu excluderea persoanelor evacuate anterior pentru neplata chiriei, clasarea automată a dosarelor neactualizate, pierderea vechimii cererii și scăderea a 15 puncte persoanelor care ocupă fără forme legale o locuință din fondul locativ de stat. În forma actuală, proiectul ajunge să sancționeze oamenii tocmai pentru vulnerabilitățile în care se află.
3. Proiectul nu este construit în acord cu dreptul la locuire și cu principiile protecției sociale
Dreptul la o locuință adecvată este recunoscut la nivel internațional ca parte a dreptului la un nivel de trai adecvat. Constituția stabilește că România este stat social, iar Legea locuinței definește locuința socială ca fiind destinată persoanelor și familiilor care nu își pot permite accesul la o locuință în condițiile pieței. Regulamentul ar trebui, prin urmare, să sprijine accesul la locuire și ieșirea din vulnerabilitate. În forma propusă, documentul este construit în principal în jurul excluderii, chiar și pentru situații care sunt ele însele consecințe ale sărăciei.
De asemenea, proiectul nu este suficient corelat cu Strategia națională a locuirii pentru perioada 2022–2050, aprobată prin HG nr. 842/2022, și nici cu principiile prevăzute de Normele metodologice de aplicare a Legii locuinței: prevenirea și combaterea sărăciei, prevenirea excluziunii sociale și a segregării, nediscriminarea și egalitatea de șanse.
Autoritățile locale au competența de a stabili criterii de prioritizare a solicitanților, cu respectarea Legii locuinței. Această competență nu permite însă introducerea, prin regulament local, a unor noi condiții eliminatorii care restrâng accesul prevăzut de lege sau extind situațiile în care o persoană nu poate beneficia de locuință socială
4. Există probleme de legalitate
Unele dispoziții trebuie verificate și corelate cu legislația în vigoare. De exemplu, regulamentul prevede constituirea Comisiei de analiză a locuințelor sociale prin dispoziție de primar, în timp ce Normele metodologice prevăd constituirea comisiei prin hotărâre a consiliului local.
5. Locuințele convenabile sunt tratate în principal ca o resursă economică
În condițiile în care fondul de locuințe sociale este extrem de redus, proiectul nu urmărește folosirea prioritară a locuințelor convenabile pentru a răspunde nevoii sociale. Pentru o parte dintre acestea este prevăzută închirierea prin licitație publică.
În cazul locuințelor aflate în proprietatea privată a statului român este prevăzută, pentru moment, o procedură apropiată de cea aplicabilă locuințelor sociale. Totuși, nu este suficient de clar care va fi regimul lor pe termen lung și dacă acestea vor fi trecute în proprietatea Municipiului București, pentru a fi ulterior închiriate prin licitație. Orice procedură ulterioară trebuie stabilită transparent și aprobată de CGMB, nu lăsată unei metodologii interne. În același timp, locuințele convenabile apte de locuire și neafectate de litigii sau revendicări ar trebui analizate în vederea schimbării destinației și includerii lor în fondul de locuințe sociale.
Prioritatea administrației ar trebui să fie acoperirea nevoii locative, nu obținerea unor venituri prin licitație.
6. Riscul evacuărilor fără protecție socială adecvată
Proiectul introduce în mod repetat posibilitatea evacuării persoanelor care locuiesc în locuințe convenabile sau în spații ocupate fără forme legale, fără să prevadă în mod clar ce se întâmplă cu aceste persoane după evacuare. În realitate, în multe dintre aceste spații locuiesc de ani de zile persoane și familii vulnerabile, inclusiv în situații în care contractele nu au mai fost prelungite de AFI. Evacuarea este tratată ca o operațiune de eliberare a fondului locativ fără garantarea unei alternative. Regulamentul trebuie să prevadă, înaintea oricărei evacuări: evaluarea socială individuală, identificarea copiilor, persoanelor cu dizabilități, vârstnicilor și a altor persoane vulnerabile, sprijin din partea serviciilor sociale, identificarea unei alternative locative reale, măsuri pentru prevenirea lipsei de adăpost. Nicio persoană sau familie vulnerabilă nu ar trebui evacuată fără identificarea prealabilă a unei alternative reale de locuire.
Aceleași garanții sunt necesare și pentru dependințele și anexele prevăzute în Capitolul VI. Deși proiectul le tratează ca spații libere, în unele boxe, magazii, pivnițe sau alte dependințe locuiesc persoane și familii, uneori de foarte mult timp și în lipsa oricărei alternative.
7. Clauzele contractelor de închiriere sunt excesiv de restrictive
Proiectul prevede rezilierea contractului pentru situații care pot apărea tocmai din cauza vulnerabilității economice sau administrative a chiriașului. De exemplu, neplata chiriei și a utilităților timp de două luni consecutive poate atrage rezilierea contractului. De asemenea, informațiile incomplete sau necomunicarea în termen a unor modificări privind veniturile, locul de muncă ori componența familiei pot conduce la încetarea raportului contractual. Regulamentul ar trebui să prevadă notificarea prealabilă, un termen rezonabil de remediere, sprijin din partea serviciilor sociale și analiza individuală a fiecărui caz. Rezilierea și evacuarea trebuie să fie măsuri de ultimă instanță, nu sancțiuni automate.
Mai mult, verificarea acestor documente anual (în afara celor legate de venituri) contravine Legii Locuinței care prevede realizarea contractelor pentru un termen de 5 ani, transformând astfel contractul de închiriere pentru o locuință socială într-un contract nesigur, ceea ce afectează în primul rând familiile cu copii de vârstă școlară.
8. Este necesară debirocratizarea procedurii
Regulamentul solicită numeroase documente emise de instituții publice: adeverințe fiscale, informații despre domiciliile anterioare, venituri și prestații sociale. Obținerea repetată a acestor documente nu ar trebui pusă în sarcina solicitantului atunci când informațiile pot fi obținute direct de PMB din registre publice sau prin colaborare interinstituțională. Anexele privind documentele necesare trebuie revizuite astfel încât solicitantul să depună numai actele care nu pot fi obținute de administrație. În caz contrar, birocrația excesivă va continua să ducă la dosare incomplete, clasări și pierderea vechimii, afectând în special persoanele vulnerabile.
În forma actuală, proiectul riscă să îngreuneze și mai mult accesul la locuințe sociale și să lase fără sprijin persoane care se află deja în situații dificile. Din acest motiv, considerăm că regulamentul trebuie revizuit astfel încât să pună în centru dreptul la locuire și obligația administrației publice locale de a asigura acest drept.
Echipa Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire
Răspunsuri