Proiecte în dezbatere publică

Directia Generala Administratie si Relatia cu CGMB - CONSULTAREA CETĂȚENILOR ȘI A ASOCIAȚIILOR LEGAL CONSTITUITE

Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal COORDONATOR SECTOR 5 - BUCUREȘTI

Descarcati documentatia aici!

Termen: 2020-05-18

«« Înapoi la lista proiectelor supuse dezbaterii

Comentarii

Andrei Valentin Dinu

2020-04-16 02:16:28

Zonarea propus pentru proiectul Antiaeriana se bazeaza pe un studiu de piata pentru spatiile de birouri facut intr o perioada de crestere economica. Actualele estimari ale Bancii Central Europene si ale Fondului Monetar International indica o recesiune atat in zona euro cat si in economia locala. Principalii investitori din piata cladirilor de birouri din Bucuresti sunt din Zona Euro. In momentul actual nu exista estimari pentru piata cladirilor de birouri pe un scenariu de recesiune economica si in context de pandemie. Studiile arata de asemenea o crestere a productivitatii prin telemunca.
Exista mai mult potential in zona subpolului urban central( Progresu) pentru dezvoltare coerenta de spatii de birouri in momentul actual fiind implementate cat si in stadiul de implementare cateva proiecte. O concurenta ce ar diminua potentialul de dezvoltare al zonei Antiaeriana.
Regandirea proiectului este necesara pentru atingerea nevoilor metropolitane actuale in conditii de recesiune economica, pandemie.

ANGELA CRACIUN

2020-04-30 15:20:25

Buna ziua am facut o sesizare in din gresala din adresa atasata s- au strecurat niste erori. Revin cu rugamintea de a republica sesizarea pe care o atasez acum si daca se poate ce initiala sa fie scoasa de pe site. Va multumesc anticipat.

sesizare

FUNDATIA CARITATEA, cu sediul în Bucureşti, Sector 3 str. Dunarea Albastra nr. 6, CIF 10916472 reprezentata prin Dl SAMUEL IZSAK, reprezentant legal, in calitate de PROPRIETAR al imobilului situat in Bucuresti, Sector 5, Str. Salvatorului nr.30 prin prezenta va comunicam urmatoarele :
Pentru terenul situat la adresa mai sus mentionata PRIMARIA SECTORULUI 5 prin Directia de Urbanism si Amenajarea Teritoriului a emis la data de 09.07.2019 Certificatul de Urbanism nr. 1158-S in vederea edificarii unui imobil cu functiune mixta cu regim de inaltime S+P+7E+8Er, in baza unei documentatii de urbanism PUD.
Astfel am intreprins toate demersurile necesare avizarii si aprobarii documentatie de urbanism si in urma sustinerii acesteia in Comisia Tehnica de Urbanism ni s a solicitat reglementarea incadrarii in UTR imobilului intrucat, conform PUG Municipiul Bucuresti – in baza caruia a fost emis Certificatul de Urbanism- , terenul este situat in zona „M2” – subzona mixta cu cladiri avand regim de inaltime continuu sau discontinuu si inaltimi maxime de P+14E, niveluri cu accente inalte, iar conform PUZ Coordonator Sector 5 aflat in dezbatere publica pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti, acesta este incadrat ca spatiu verde – parcuri.
Dorim sa mentionam ca aceasta incadrare s-a facut in mod abuziv, fara o consultare sau informare prealabila, incalcandu-se astfel in mod flagrant dreptul la proprietate si la beneficiile ce decurg din acest drept.

Ionita Cristina si Ionita Florian Nicolae

2020-05-02 16:57:04

Buna ziua .Ma numesc Ionita Cristina si impreuna cu fratele meu , Ionita Florian Nicolae detinem un teren in sectorul 5 ,str Drumul Santana nr 12-20.Am cerut primariei certificat de urbanism pentru a putea sa construim si am primit certificatul cu V1A,adica platim impozit si nu ne putem folosi de proprietatea noastra,neputand ridica nimic in toti acesti ani.Va rog sa aveti in vedere incadrarea zonala pentru acest imobil teren cadastrat ,avand nr postal si toate actele la zi.Solicitam incadrarea zonala a acestui teren in zona construibilaP+1 ,avand in vedere dezvoltarea zonei ,str este asfaltata ,avem apa si canal in fata portii fiecare imobil , numai ca nu putem obtine certificat de urbanism primaria lucrand inca dupa PUG 2000. Va rugam sa aveti in vedere acest aspect ,dreptul nostru la proprietate fiind incalcat de niste planuri vechi de 20 ani .Va multumim!

Ionita Cristina si Ionita Florian Nicolae

2020-05-02 17:07:43

Ionita Cristina si Ionita Florian Nicolae

2020-05-06 18:56:50

Buna ziua .Ma numesc Ionita Cristina si impreuna cu fratele meu , Ionita Florian Nicolae detinem un teren cu suprafata de 700 mp in sectorul 5 ,str Drumul Santana nr 12-20.Am cerut primariei certificat de urbanism pentru a putea sa construim si am primit certificatul cu V1A,Revin cu inca o lamurire .Acest teren are suprafata de 700 mp si o deschidere de 20 ml. La cadastru terenul este incadrat ca intravilan curti constructii ,la ANAF esteincadrat la impozit pe teren curti constructii.Buna ziua .Ma numesc Ionita Cristina si impreuna cu fratele meu , Ionita Florian Nicolae detinem un teren in sectorul 5 ,str Drumul Santana nr 12-20.Am cerut primariei certificat de urbanism pentru a putea sa construim si am primit certificatul cu V1A,adica platim impozit si nu ne putem folosi de proprietatea noastra,neputand ridica nimic in toti acesti ani.Va rog sa aveti in vedere incadrarea zonala pentru acest imobil teren cadastrat ,avand nr postal si toate actele la zi.Solicitam incadrarea zonala a acestui teren in zona construibilaP+1 ,avand in vedere dezvoltarea zonei ,str este asfaltata ,avem apa si canal in fata portii fiecare imobil , numai ca nu putem obtine certificat de urbanism primaria lucrand inca dupa PUG 2000. Va rugam sa aveti in vedere acest aspect ,dreptul nostru la proprietate fiind incalcat de niste planuri vechi de 20 ani .Va multumim!

Manolea Luiza

2020-05-07 18:45:21

Observaţii parţiale referitoare la proiect PUZ coordonator Sector 5 („PUZ S5”) / 07.05.2020

Versiune fără imagini (pagina de comentarii https://www3.pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/1504 nu le suportă)

1. Certificatul de urbanism nr. 567/ 1614744 din 03.05.2018 eliberat de PMB pentru PUZ S5 a expirat în 03.05.2020. Pentru aprobarea PUZ este necesar un certificat de urbanism în vigoare. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât au fost emise alte documentaţii de urbanism cu care PUZ S5 ar trebui să se coreleze. Dăm exemplul Certificatului de urbanism nr. 1211-G din 16.07.2018 pentru tronsonul Bd. Ghencea / Str. Braşov – Str. Alexandriei, PUZ Antiaeriană

2. La V1-Spaţii publice cu acces nelimitat propunerea PUZ încalcă prevederile art. 18 alin. (7) din Legea nr. 24/2007, care prevăd un POT maxim de 10 %, în loc de 15 % cum se menţionează în proiectul PUZ : „(7) Prin excepție de la prevederile alin. (5), se pot amplasa pe un spațiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc și odihnă, construcții pentru expoziții și activități culturale, construcții ușoare cu caracter provizoriu pentru activități de comerț și alimentație publică, grupuri sanitare, spații pentru întreținere, dar numai în baza unei documentații de urbanism pentru întreaga suprafață a spațiului verde și cu obligația ca suprafața cumulată a acestor obiective să nu depășească 10% din suprafața totală a spațiului verde.” Sancţiunea este prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. g) din acelaşi act normativ, şi anume : amendă contravențională de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare metru pătrat de spațiu verde afectat.

3. În zona de extindere a spaţiilor plantate UTR Ex 7 este imposibilă o ocupare a terenului de POTmax 80 % şi CUTmax 2,4 !
https://www3.pmb.ro/storage/proiecte/1585687513puz_sector_5.pdf:
Se încalcă prevederile art. 71 din OUG nr. 195/2005 cu sancţiunea nulităţii actelor care reduc suprafaţa spaţiului verde, adică a hotărârii ce se doreşte luată de CGMB pentru aprobarea acestui PUZ S5.

4. Spaţii verzi : trebuie ca PUZ S5 să fie corelat cu art. 71 din OUG nr. 195/2005 şi cu art. 18 din Legea nr. 24/2007 :

De exemplu, spaţiul din PUG ce apare încadrat în UTR „V” este redus, în contra art. 71 din OUG nr. 195/2005, cu sancţiunea nulităţii PUZ S5. Vezi suprafaţa V6 – păduri de agrement (conform PUG http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_UTR.pdf), care este redusă, prin înlocuirea cu L1, L3a, L4a, CB1, CB3.1, M2, T1, în contra art. 71 din OUG nr. 195/20051.

Importanţa nereducerii suprafeţei spaţiilor verzi prin PUZ este verificată prin, de exemplu, anularea PUZ Sector 6 – vezi dosar nr. 47553/3/2015*2 pe acest motiv al prevederii în PUZ a unor unităţi teritoriale de referinţă incompatibile cu situaţia existentă de spaţii verzi. Reducerea suprafeţelor verzi este sancţionată, pe lângă nulitatea actelor, prin art. 96 din OUG nr. 195/2005 şi prin art. 23 din Legea nr. 24/20073 cu amendă, respectiv amendă pentru fiecare metru pătrat de spaţiu verde afectat.

5. PUZ S5 nu prevede indicatorii urbanistici UTR V6 – păduri de agrement. Este inadmisibil să aprobi o documentaţie de reglementare PUZ în asemenea termeni vagi :

Nu vrem să ajungem la o situaţie de a avea mai multe construcţii decât copaci şi totul în numele agrementului4 ! Vrem ca această pădure să îşi îndeplinească menirea de filtru, pentru îmbunătăţirea calităţii aerului pe care îl respirăm.

6. Calculul suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor porneşte de la premizele false ale (i) suprafeţei spaţiului verde existent şi al (ii) unui număr redus al locuitorilor.

Cu privire la spaţiul verde existent, s-a pornit de la premiza falsă preluată în Raportul de mediu pag. 23-24 că toate parcelele din Sectorul 5 au un spaţiu verde egal cu suprafaţa parcelei minus POT maxim. Însă, spaţiul verde existent este MULT MAI MIC ! În primul rând, chiar prin documentaţiile de urbanism (vezi însuşi Regulamentul local de urbanism al Municipiului Bucureşti5) spaţiul verde este cel care mai rămâne după ocuparea spaţiului, pe lângă amprenta clădirii (POT) cu circulaţiile şi accesele. În al doilea rând, din păcate, în majoritatea covârşitoare a construcţiilor noi din Sectorul 5 nu există niciun metru pătrat de spaţiu verde !

Trebuie avut în vedere auditul Curţii de Conturi efectuat în 20146, care menţionează că Sectorul 5 avea, în urma realizării cadastrului verde în perioada 2009-2012, doar 369 ha de spaţiu verde şi că la nivelul Bucureştiului nu a fost atinsă ţinta de 26 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, ţintă asumată prin OUG nr. 114/2007.

De asemenea, trebuie avută în vedere cadastrarea spaţiilor verzi în aplicarea cerinţelor din OUG nr. 114/2007 şi urmărirea atingerii ţintei de 26 mp spaţiu verde pe cap de locuitor.

Aşadar, dacă am împărţi suprafaţa cadastrată prin Registrul spaţiilor verzi7 de 369 ha la numărul locuitorilor cu domiciliul (fără cei cu reşedinţa) în Sectorul 5 cum apare în statistica INS la 01.01.20198 de 303145 de persoane ar rezulta un coeficient de spaţiu verde de doar 12,17 mp pe cap de locuitor ! Deci, cu mult mai mică decât minimul de 26 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor stabilit prin lege în vigoare !

În concluzie, cu privire la spaţiile verzi, atragem atenţia asupra nerespectării de către proiectul PUZ S5 supus dezbaterii publice şi aprobării a obligaţiei din art. 72 din OUG nr. 195/2005 ca la elaborarea PUZ Sector 5 :
să se respecte atât cerinţa de a nu restrânge spaţiul verde de la art. 71, cât şi prevederi din reglementări speciale (cum e Legea nr. 24/2007) şi
să se prevadă „în mod obligatoriu, măsuri de menținere și ameliorare a fondului peisagistic natural și antropic al fiecărei zone și localități, condiții de refacere peisagistică și ecologică a zonelor deteriorate și măsuri de dezvoltare a spațiilor verzi, de protecție sanitară a captărilor de apă potabilă și lucrări de apărare împotriva inundațiilor”.

7. Corelarea PUZ S5 cu Planul de mobilitate urbană : lipsa parcărilor la intrarea în oraş, în apropiere în special de nodurile intermodale de transport în comun („park & ride”).

Dată fiind dezvoltarea zonelor urbane limitrofe Bucureştiului şi a fluxului mare de autovehicule, ar trebui ca PUZ S5 să prevadă în mod clar zone pentru parcările „park & ride”.

-/-

Neacșu Ștefan

2020-05-12 16:36:45

Subsemnatul NEACȘU Ștefan-Laurențiu, în calitate de proprietar al terenului situat în str. Teiuș, nr. 189-195, sector 5, București, identificat cu număr cadastral 237697, vă adresez rugămintea ca, în contextul actualizării Planului de Urbanism Zonal coordonator al Sectorului 5, să aveți în vedere încadrarea terenului susmenționat, în conformitate cu categoria de folosință prevăzută în cartea funciară a imobilului, respectiv ”curți construcții” și încadrarea acestuia în zona L1c (Locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile extinderi sau enclave neconstruite).
Menționez că terenul susmenționat a beneficiat de PUZ cu încadrarea L1c până în anul 2012, ulterior încadrarea acestuia s-a realizat în zona V1a, fără acordul proprietarului, ca urmare a expirării PUZ-ului.
De asemenea, menționez că, în conformitate cu prevederile art. 2, alin. 9 din Legea nr. 135/2014, ”terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu."
În sustenabilitatea aspectelor prezentate, las aici articolul: https://romanialibera.ro/investigatii/amenzi-uriase-pentru-nerespectarea-proprietatii-private-718192, care prezintă următoarele:
Municipalitatea a fost obligată la plata unor daune având la bază demersurile celor ce nu sunt lăsaţi să îşi construiască nimic pe proprietăţile lor private deoarece prin vechiul PUG terenurile le-au fost încadrate drept parcuri, spaţii verzi sau baze sportive.
După ce au cerut în zadar să li se permită să îşi construiască ce vor pe proprietăţile lor, dar nu li s-a aprobat deoarece, conform Planului Urbanistic General elaborat în anii 1999-2000, terenurile lor au fost încadrate în categoria parcurilor, a spaţiilor verzi şi bazelor sportive, zeci de bucureşteni au obţinut în instanţă sancţionarea municipalităţii. Anul trecut, la data de 10 mai, Tribunalul Bucureşti o amenda personal pe Gabriela Firea cu o reţinere de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi în care întârzia să schimbe încadrarea urbanistică pentru un teren în suprafaţă de 1.838 de metri pătraţi de pe Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti nr. 273.

Alte trei sentinţe au impus Primăriei Capitalei reîncadrarea juridică
O istorie identică au avut şi unii proprietari de pe Șoseaua Aeroportului şi de pe strada Constantin Godeanu. Ani de zile au cerut municipalităţii să ridice interdicţiile impuse asupra terenurilor lor, însă fără rezultat. Deşi au arătat că în PUG-ul din 2000 proprietăţile lor au fost greşit încadrate ca având destinaţia de „complexe şi baze sportive - subzonă V3B”, în fapt fiind terenuri din categoria de folosinţă curţi-construcţii, Primăria Capitalei a refuzat, de bunăvoie, să rectifice greşeala. A fost nevoie de judecata Curţii de Apel şi a Tribunalului, care, prin deciziile 99/18.01.2016, 8132/5.11.2016, 4626/10.10.2016, au impus Primăriei Generale şi Consiliului General să reîncadreze urbanistic proprietăţile în discuţie. După ce ani de zile i-a blocat pe proprietari şi a susţinut aberaţia desfiinţată de judecători potrivit căreia municipalitatea poate impune unui proprietar privat să întreţină pentru binele public un parc, spaţiu verde sau bază sportivă pe terenul lui, municipalitatea a promovat apoi în regim de urgenţă emiterea de noi PUZ-uri. Acestea au fost însă cazuri fericite în care Primăria a scăpat doar cu obligaţia reîncadrării urbanistice, fără să mai achite despăgubiri pentru refuzul de a permite proprietarilor să îşi edifice construcţii pe terenurile lor.
Tot pentru că a refuzat să accepte dreptul la proprietate al unui cetăţean ce deţinea o suprafaţă de 3.300 de metri pătraţi pe strada Vulcan judeţul nr. 20-26, municipalitatea a fost obligată la plata sumei de 194.189 de euro reprezentând „contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului în perioada 2009-2011”. Altfel spus, nu l-a lăsat pe proprietar să îşi obţină o autorizaţie de construcţie pentru proprietatea personală. Motivaţia a fost aceeaşi, că respectivul teren este încadrat în zona V1A – parcuri, chiar dacă Legea 135/2014 şi decizia Curţii Constituţionale 1416/2008 au stabilit că terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcții aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere.”

În speranța unui răspuns favorabil, vă mulțumesc anticipat!

Bogdan

2020-05-13 20:22:07

Adică ne consultați, chipurile, dacă suntem de acord să mai distrugeți niște spații verzi. Că și așa sunt prea multe în București și ne sufocăm de la atîta oxigen. Prefăcîndu-vă că veți ține cont deși știți că nu veți ține. Eu am doar o întrebare: cînd o să vedem un PUZ unde primăria ne spune că vrea să FACĂ un parc (reamenajarea celor existente nu intră în calcul), în loc să distrugă zone verzi ca să facă betoane. Că de 30 de ani doar distrugeri practică primăriile. Nu știu nici măcar un singur parc adevărat (nu părculeț cu trei petice de iarbă și restul dale de ciment) făcut de primărie în ăștia 30 de ani.

Alin	2020-05-13 20:49:28
Nu sunt de acord cu betonarea spatiului verde.

Sandu Marc	2020-05-13 20:54:41
Propunerea mea este "sigilarea" spatiilor inca verzi din Bucuresti si dezvoltarea lor, in sensul impaduririi si nu a constructiei de noi imobile.

Emil	2020-05-13 21:39:37
Este lipsa de spatii verzi, rog protejati parcurile existente si nu mai dati aprobare la blocuri daca nu prevad parcari subterane pentru 1.5 masini * nr de apartamente

Corina	2020-05-13 21:48:59
Nu distrugeti spatiile verzi!

Lucia Anghel

2020-05-13 22:30:13

Mergeți pe principiul ca pe voi nu va afectează aceste schimbări ale orașului și ne încărcați cu alte clădiri de birouri. Sunt atâtea clădiri care stau fără chiriași și totuși cum găsiți un nou petic verde brusc vedeți Cash Cash Cash. E absurd! Ganditiva și la generațiile care vor urma și acționați după un plan Care respecta dezvoltarea durabilă. Sănătatea ar trebui sa primeze și sa construiți un parc. Poate va luminează Dumnezeu mintea !

Andrei

2020-05-14 01:26:16

Propunerea aceasta de PUZ este un masacru pentru spatiul verde. Este inadmisibil sa propuneti o reducere a spatiului verde de la 369hectare in 2012 la 219 hectare in 2020. Este ilegal sa propuneti o reducere a spatiului verde la 7mp/locuitor in conditiile in care in 2012 raportul era de 13,6 mp/locuitor
OUG195/2005
Art. 71. - (1) Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.
(2) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută."

OUG 114/2007 Art 2:
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.

a.c.surcel@gmail.com

2020-05-14 18:09:51

Sectorul 5 este un sector al contrastelor. Aici se află:
1. O felie importantă a Centrului Vechi, cu Lipscani, Regina Elisabeta, Splaiul Independenței, Kogălniceanu, Piața Operei.
2. Campusuri universitare, cum este cel de la Medicină Veterinară.
3. Zone cu instituții de stat, în special cel de la și din jurul Palatului Parlamentului, unde e și hotelul Marriott.
4. Unul din cele mai titrate cartiere de vile interbelice, Cotroceni.
Dar și
5. Cartierele domitor muncitorești din 13 Septembrie, Viilor, Rahova și Ferentari.
6. Zone de autentic ghetou, cele mai sărace și cu rata cea mai ridicată a criminalității din întreg Bucureștiul, în Rahova și, mai ales, în Ferentari (Iacob Andrei, Tunsu Petre, Zăbrăuți, Livezilor, Prelungirea Ferentari), de unde se aprovizionează cu narcotice ilegale întreaga Capitala.

Prin urmare, sectorul 5 are cel mai mult nevoie, dintre cele șase sectoare, de măsuri concrete de regenerare urbană pentru multe din zonele sale, și nu doar de clasicele dezvoltări imobiliare, pe care le promovează de fapt proiectul de PUZ coordonator (de altfel, incendiul de acum 2 ani a arătat cât de gravă e, în sectorul 5, problema blocurilor construite ilegal, fără niciun fel de autorizații sau avize).

Unele din aceste zone, care au certă valoare istorică și arhitectonică, ar putea, ca efect al unei regenerări urbane coerente, să dobândească și valențe culturale, să se reinventeze cum s-a reinventat zona Lipscani. Mă gândesc în special la zona din spatele Casei Academiei și de la Uranus până la Piața de Flori, inclusiv, zonă ce include complexul fostei fabrici de bere Bragadiru.

O altă problemă pentru sectorul 5 este lipsa spațiilor verzi. Cu excepția notabilă a cartierului Cotroceni și a parcului Izvor, sectorul 5 are parcuri mici, neîngrijite, iar cele cât de cât în bună stare au fost ciuntite de retrocedări (parcul Sebastian). Sunt zone, mai ales în Ferentari, care nu au nici măcar copaci stradali.

Prin urmare, PUZ-ul coordonator ar trebui să prevadă menținerea tuturor spațiilor verzi existente, nu diminuarea lor, așa cum o face, și amenajarea altora noi. Un proiect foarte interesant ar fi cel al parcului Uranus, care ar uni parcul Izvor, uriașul teren viran din jurul Palatului Parlamentului și terenul din fața Casei Academiei într-un al treilea parc, ca suprafață, din București.

Lucian Toma	2020-05-15 09:22:13
Nu distrugeti spatiile verzi! Mariti-le, integrati-le, faceti-le accesibile mobiilitatii curate

Marius Budila

2020-05-15 20:49:56

Slab, foarte slab.Sectorul 5 e pe ultimul loc la spatii verzi, sunt zone cum e maidanul Academiei si zona din spatele Parlamentului care ar trebui sa fie amenajate.Terenul fostei uzine Rocar e abandonat de ani de zile, ar putea fi un plaman al orasului in zona de sud.Ar trebui sa dispara blocurile din zonele de case parter, majoritatea nu au parcari sau oamenii nu isi cumpara parcare si asa ajung strazile sa fie pline de masini parcate anapoda.

Zamfir Theodor	2020-05-17 20:07:25
Nu sunt de acord cu acest PUZ. Familia mea vrea mai multe spații verzi, nu mai puține.

Alexandru	2020-05-17 23:19:31
Doua lucruri sunt absolut necesare: regenerarea urbana demna de secolul 21 a intregii Cai a Ferentarilor cu tot cu strazile care converg spre ea si reintroducerea liniei 15 de tramvai, o linie istorica, ce zeci de ani si-a dovedit utilitatea.

Andrei Marin

2020-05-18 13:55:27

Subsemnatul, ANDREI Marin, în calitate de proprietar al terenului situat în Șos. Alexandriei nr. 5A, sector 5, București, identificat cu număr cadastral 207422, în suprafață de 324 mp, teren având următoarele vecinătăți: N: - Șos Alexandriei, S: - bl 2 din str. Pucheni, E: - spațiu verde, V: - spațiu verde, mă adresez dumneavoastră cu rugămintea de a lua în considerare, în condițiile actualizării Planului de Urbanism Zonal coordonator al Sectorului 5, încadrarea terenului sus menționat în conformitate cu categoria de folosință prevăzută în Cartea Funciară a imobilului, respectiv „curți – construcții” și încadrarea acestuia în zona M3 – subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțimi max. de P + 4 niveluri (încadrare înscrisă în Certificatul de urbanism numărul 1613-A emis în data de 04.09.2019 de către Primăria Sectorului 5).
De asemenea, menționez că, în conformitate cu prevederile art. 2, alin. 9 din Legea nr. 135/2014, ”terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu."
În speranța că veți da curs prezentei,
Cu deosebită considerație!

Simion Mihaela Ligia

2020-05-18 14:58:08

Subsemnata, SIMION Mihaela Ligia, în calitate de reprezentant (conform procură autentificată sub numărul 2162 în data de 05.12.2019) al lui ANDREI Marin, proprietar al terenului situat în Șos. Alexandriei nr. 5A, sector 5, București, identificat cu număr cadastral 207422, în suprafață de 324 mp, teren având următoarele vecinătăți: N: - Șos Alexandriei, S: - bl 2 din str. Pucheni, E: - spațiu verde, V: - spațiu verde, mă adresez dumneavoastră cu rugămintea de a lua în considerare, în condițiile actualizării Planului de Urbanism Zonal coordonator al Sectorului 5, încadrarea terenului sus menționat în conformitate cu categoria de folosință prevăzută în Cartea Funciară a imobilului, respectiv „curți – construcții” și încadrarea acestuia în zona M3 – subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțimi max. de P + 4 niveluri (încadrare înscrisă în Certificatul de urbanism numărul 1613-A emis în data de 04.09.2019 de către Primăria Sectorului 5).
De asemenea, menționez că, în conformitate cu prevederile art. 2, alin. 9 din Legea nr. 135/2014, ”terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu."
În speranța că veți da curs favorabil prezentei,
Cu deosebită considerație!

Andrei Marin

2020-05-18 15:10:11

Subsemnatul, ANDREI Marin, în calitate de proprietar al terenului situat în Str. Garoafei nr. 14A, sector 5, București, identificat cu număr cadastral 208911, în suprafață de 190 mp, mă adresez dumneavoastră cu rugămintea de a lua în considerare, în condițiile actualizării Planului de Urbanism Zonal coordonator al Sectorului 5, încadrarea terenului sus menționat în conformitate cu categoria de folosință prevăzută în Cartea Funciară a imobilului, respectiv „curți – construcții” și încadrarea acestuia în subzona L1a – locuințe individuale și colective mici cu maxim P + 2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecție (încadrare înscrisă în Certificatul de urbanism numărul 1871-G emis în data de 30.10.2019 de către Primăria Sectorului 5).
De asemenea, menționez că, în conformitate cu prevederile art. 2, alin. 9 din Legea nr. 135/2014, ”terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu."
În speranța că veți da curs prezentei,
Cu deosebită considerație!

Simion Mihaela Ligia

2020-05-18 15:11:57

Subsemnata, SIMION Mihaela Ligia, în calitate de reprezentant (conform procură autentificată sub numărul 2162 în data de 05.12.2019) al lui, ANDREI Marin, în calitate de proprietar al terenului situat în Str. Garoafei nr. 14A, sector 5, București, identificat cu număr cadastral 208911, în suprafață de 190 mp, mă adresez dumneavoastră cu rugămintea de a lua în considerare, în condițiile actualizării Planului de Urbanism Zonal coordonator al Sectorului 5, încadrarea terenului sus menționat în conformitate cu categoria de folosință prevăzută în Cartea Funciară a imobilului, respectiv „curți – construcții” și încadrarea acestuia în subzona L1a – locuințe individuale și colective mici cu maxim P + 2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecție (încadrare înscrisă în Certificatul de urbanism numărul 1871-G emis în data de 30.10.2019 de către Primăria Sectorului 5).
De asemenea, menționez că, în conformitate cu prevederile art. 2, alin. 9 din Legea nr. 135/2014, ”terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu."
În speranța că veți da curs prezentei,
Cu deosebită considerație!

Ioana

2020-05-18 15:55:51

Propunerea pt spatiile verzi neconstruite e de plantare arbori la 100 m si gazon. Acesta e nesustenabil, greu de intretinut si scump. Trebuie plantate diverse tipuri de iarba, specii de flori si tufisuri si o varietate de arbori pt a avea eficienta crescuta in captarea poluantilor atmosferici, captarea apei de ploaie, incurajarea aparitiei faunei (pasari, insecte polenizatoare, soparle, arici, etc), toate cu rol benefic inclusiv in starea de sanatate umana conform studiilor in domeniu. O spune Organizația Mondială a Sănătății/WHO (https://www.who.int/sustainable-development/cities/health-risks/urban-green-space/en/), dar și specialiști în domeniu (acestea sunt doar 2 exemple):
https://www.worldurbanparks.org/images/Newsletters/IfpraBenefitsOfUrbanParks.pdf, https://www.cambridge.gov.uk/media/7966/benefits-of-urban-greening-briefing-note.pdf) De asemenea, există studii ca cele ale Harvard University care leagă poluarea aerului de o probabilitate mai mare de a muri daca suferi de COVID 19: (https://www.hsph.harvard.edu/news/hsph-in-the-news/air-pollution-linked-with-higher-covid-19-death-rates/). In concluzie in PUZ trebuie prevazute masuri care sa duca inclusiv la cresterea calitatii mediului, nu numai a numarului de constructii.
La V1-Spaţii publice cu acces nelimitat propunerea PUZ încalcă prevederile art. 18 alin. (7) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatii, care prevăd un POT maxim de 10 %, în loc de 15 % cum se menţionează în proiectul PUZ

Real Teco SRL

2020-05-18 16:28:47

A. Societatea noastră nu a fost informată şi notificată în calitate de proprietăţii situate în str.Progreuslui, nr.134-138, afectată direct de Propunerea PUZ sector 5, pentru a mi se da posibilitatea analizării în termen util a respectivei propuneri, aşa cum este prevăzut în art.37 alin.1, pct.a.2) din Ordinul nr.2701/2010 emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Ordinul nr.2.701/2010 stipulează în mod expres modalitățile prin care se va realiza informarea și consultarea publicului, acestea fiind clar enumerate la punctele 1-5, ale art. 37, alin. 1, litera a, punctul 2, condiţiile enumerate fiind obligatoriu de îndeplinit în mod cumulativ, şi nu alternativ. Pe cale de consecinţă, în absenta notificării subscrisei ni s-a încălcat dreptul prevăzut de art.37. lit.b punctul 2 care menționează faptul că autorităţile administrației publice responsabile cu aprobarea planului au obligația sa informeze in scris proprietarii ale căror imobile sunt direct afectate de propunerile PUZ si care au trimis opinii cu privire la observațiile primite şi răspuns argumentat la acestea, sancţiunea fiind nulitatea actului.
B. Realizarea, prin PUZ, a unei artere ce face legătura între str.Mihail Sebastian şi str. Progresului, străbătând terenul deţinut de Kaufland, Vulcan Value Center şi noi, satisface interesul unui investitor privat, şi nu un interes PUBLIC. Această cale de acces deserveşte interesul iniţiatorului PUZ-ului din Calea Rahovei nr.286A / Mihail Sebastian 88, care propune construcţia unui ansamblu de locuinţe LOCUINŢE COLECTIVE, SERVICII, COMERŢ ŞI BIROURI, CU REGM DE ĂNĂLŢIME S-P-11E-12E DUPLEX. Deşi acest ansamblu are ieşire prin dreapta în Calea Rahovei sau în Mihail Sebastian prin incinta Vulcan Value Center şi Kaufland, prin PUZ se prevede ca o ieşirea să se facă prin Vulcan Value Center şi apoi pe strada ce se va realiza prin exproprierea proprietăţii noastre. În prezent accesul dinspre Mihail Sebastian spre str. Progresului se face prin spaţiul Vulcan Value Center, aşa fiind dispus prin avizele de circulaţie de la momentul adoptării PUZ-ului pentru acest complex. Aceste aspecte sunt relevate şi de schimbarea UTR din zona marginită de str. Mihail Sebastian, Calea Rahovei, Calea 13 Septembrie şi str. Progresului. În acest cvartal la acest moment sunt străzi încadrate în UTR L1, pe care există case cu regim de înălţime P-1, şi iată cum, prin acest PUZ, fără nici o justificare, se propune schimbarea zonei în UTR CB3, zona polilor urbani principali, zonă care nu are nici o limită de înălţime pentru construcţii-dar care s-ar fi învecinat cu casele P-1, şi, bonus, i se creează acces la str. Progresului pe proprietatea subscrisei.

C. Realizarea, prin PUZ sector 5, a unei străzi ce face legătura între str.Mihail Sebastian şi str. Progresului, străbătând incinta Vulcan Value Center şi a proprietăţii noastre, se face fără a avea la bază un studiu şi/sau analiză de circulaţie
În conformitate cu Ordinul nr.49/1998 pentru aprobarea Normelor Tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane „Proiectarea, sistematizarea şi realizarea străzilor din localităţile urbane se fac în corelare cu planul urbanistic general al localităţii, pe baza studiului de dezvoltare şi organizare a traficului, întocmit pentru o perioada de perspectivă de minimum 15 ani, cu respectarea normelor tehnice în vigoare”.
Şi cu toate acestea, deşi am solicitat să ni se pună la dispoziţie studiile de fundamentare de specialitate (studii de trafic, etc.), sau avizele eliberate de Comisiile de circulație, nu ni s-au pus la dispoziţie.

In totala contradicție cu propunerea de creare a noii străzi este şi planșa) „ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE / 07.Analiza Circulatie/Analiza de trafic” aflata pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti pe link-ul http://urbanism.pmb.ro/duat-su/dezbatere%20publica/puz%20sector%205/anunt%20dezbatere/PREZENTARE%20STUDII%20DE%20FUNDAMENTARE/2.7.4.%20ANALIZA%20DE%20TRAFIC.jpg.
Suplimentar, conform Studiului de Circulatie pentru strada Progresului cuprinsă între intersecţiile cu Calea 13 Septembrie şi Calea Rahovei, sector 5, Bucureti, întocmit de SC Sirius G.A. SRL la solicitarea subscrisei, rezultă că realizarea unei noi străzi nu este adecvată din perspectiva abordării integrale de Tip Urbanistic şi Mobilitate, şi este neoportună având în vedere că :
- între cele două străzi există deja o amenajare indirectă care preia fluxul de circulaţie dinspre Mihail Sebastian către str. Progresului,
- politicile actuale trebuie să fie de descurajare a utilizării automobilelor,
- datorită traficului pendular suplimentar din intersecţia Progresului cu noua stradă, acesta va contribui semnificativ la nivelul congestiei la orele de vârf şi la scăderea cu 40% a capacităţii de circulaţie a străzii Progresului,
- vehiculele ce deservesc aprovizionarea complexului Vulcan Value Center vor perturba circulaţia vehiculelor pe strada propusă, prin staţionarea şi utilizarea drumului public pentru aprovizionare.

Prin PUZ sector 5 se apreciază că se va îmbunătăţi calitatea mediului prin crearea de noi artere de circulaţie cu rol de a reduce poluarea dată de traficul rutier din oraş. În consecinţă, pe firul logic: străzi mai multe > maşini mai multe > poluare mai mică???????

D. Certificatul de urbanism nr. 567/ 1614744 din 03.05.2018 eliberat de PMB pentru PUZ S5 a expirat în 03.05.2020. Pentru aprobarea PUZ este necesar un certificat de urbanism în vigoare.

E. Prin propunerea PUZ sector 5, la V1-Spaţii publice cu acces nelimitat, se încalcă prevederile art. 18 alin. (7) din Legea nr. 24/2007, care prevăd un POT maxim de 10 % din suprafaţa totală a spaţiului verde , în loc de 15 % cum se menţionează în proiectul PUZ.
De asemenea, în zona de extindere a spaţiilor plantate UTR Ex 7 este imposibilă o ocupare a terenului de POTmax 80 % şi CUTmax 2,4 !. Se încalcă prevederile art. 71 din OUG nr. 195/2005 cu sancţiunea nulităţii actelor care reduc suprafaţa spaţiului verde, adică a hotărârii ce se doreşte luată de CGMB pentru aprobarea acestui PUZ S5.

F. Calculul suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor porneşte de la premizele false ale (i) suprafeţei spaţiului verde existent şi al (ii) unui număr redus al locuitorilor.

Raportul de mediu (pag. 23-24) menţionează că că toate parcelele din Sectorul 5 au un spaţiu verde egal cu suprafaţa parcelei minus POT maxim, însă această informaţie este vădit eronată, spaţiul verde fiind mult mai mic.
În Hotărârea nr. 78/30.09.2016 privind aprobarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a Sectorului 5 al Municipiului București Primăria Sectorului 5 declara că are în inventar parcele cu subfuncțiunea miniparcuri cu o suprafață totală de 369,9 mp, din care suprafețe verzi aferente locurilor de joacă, 331,2 mp cu locuri de joacă, şi că sectorul 5 se confrunta cu o mare nevoie de spațiu verde.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, norma de spațiu verde pentru un locuitor trebuie să fie de 50 mp. La nivelul Uniunii Europene, unde mediul urban reprezintă habitatul pentru circa 75% din populație, standardele în ceea ce privește spațiile verzi sunt de minimum 26 mp/locuitor, nivel care a fost impus şi pentru România prin art.II din OUG nr. 114/2007 „. Art. II. - (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013.”
Până în prezenta acest nivel nu a fost atins, căci dacă împărţim suprafaţa spaţiilor verzi de 369,9 ha la numărul locuitorilor cu domiciliul (fără cei cu reşedinţa) din sectorul 5 de 271.600 de persoane (media conform raport de mediu), ar rezulta un coeficient de spaţiu verde de doar 12,17 mp pe cap de locuitor !
Astfel, PUZ sector 5 trebuie să respecte norma de spaţiu verde alocată locuitorilor, conform celor arătate mai sus, precum şi obligaţiile prevăzute de OG nr. 195/2005 privind protecția mediului, respectiv de a nu restrânge spațiul verde de la art. 71, şi de a lua măsuri de menținere și ameliorare a fondului peisagistic natural și antropic al fiecărei zone și localități, condiții de refacere peisagistică și ecologică a zonelor deteriorate și măsuri de dezvoltare a spațiilor verzi, de protecție sanitară a captărilor de apă potabilă și lucrări de apărare împotriva inundațiilor”, precum şi de alte reglementări speciale, precum Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localităților.

Cabinet de avocat

2020-05-18 18:09:12

În completarea observatiilor din 07.05.2020:
8. Nu este oportună disparitia liniei de tren sud (resursa pentru metrou usor) - cea de langa fosta platforma ROCAR - acum inclusa in M2, la fel ca si fosta platforma industriala) - precum si de-a lungul strazii Branistari.
9. Nu este oportună, nici legală disparitia unor spatii verzi dintre blocuri - la calculul populatiei nu s-a facut estimarea cresterii acesteia in concordanta cu noua densitate de locuire si noile zone de L introduse prin PUZ-ul propus - deci mp verde pe locuitor va fi de fapt si mai mic.
10. Rugăm acordaţi atenţie rezervelor teritoriale pentru evitarea ridicării nejustificate a preţurilor terenurilor în cazul unor exproprieri necesare.
11. Nu se regăsesc normele privind echipamantele publice (scoli, gradinite, licee, dispensare etc.) la nr. de locuitori şi cum se asigura acestea pentru noile zone de dezvoltare?
12. Nu se asigura conectivitatea intre zonele verzi majore (culoare ecologice). Astfel, se reduce eficacitatea (şi aşa) insuficientelor spaţii verzi.

Pentru facilitarea parcurgerii observaţiilor efectuate, reiau în cele de mai jos observaţiile din 07.05.2020:
Observaţii parţiale referitoare la proiect PUZ coordonator Sector 5 („PUZ S5”) / 07.05.2020

Versiune fără imagini (pagina de comentarii https://www3.pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/1504 nu le suportă)

1. Certificatul de urbanism nr. 567/ 1614744 din 03.05.2018 eliberat de PMB pentru PUZ S5 a expirat în 03.05.2020. Pentru aprobarea PUZ este necesar un certificat de urbanism în vigoare. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât au fost emise alte documentaţii de urbanism cu care PUZ S5 ar trebui să se coreleze. Dăm exemplul Certificatului de urbanism nr. 1211-G din 16.07.2018 pentru tronsonul Bd. Ghencea / Str. Braşov – Str. Alexandriei, PUZ Antiaeriană

2. La V1-Spaţii publice cu acces nelimitat propunerea PUZ încalcă prevederile art. 18 alin. (7) din Legea nr. 24/2007, care prevăd un POT maxim de 10 %, în loc de 15 % cum se menţionează în proiectul PUZ : „(7) Prin excepție de la prevederile alin. (5), se pot amplasa pe un spațiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc și odihnă, construcții pentru expoziții și activități culturale, construcții ușoare cu caracter provizoriu pentru activități de comerț și alimentație publică, grupuri sanitare, spații pentru întreținere, dar numai în baza unei documentații de urbanism pentru întreaga suprafață a spațiului verde și cu obligația ca suprafața cumulată a acestor obiective să nu depășească 10% din suprafața totală a spațiului verde.” Sancţiunea este prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. g) din acelaşi act normativ, şi anume : amendă contravențională de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare metru pătrat de spațiu verde afectat.

3. În zona de extindere a spaţiilor plantate UTR Ex 7 este imposibilă o ocupare a terenului de POTmax 80 % şi CUTmax 2,4 !
https://www3.pmb.ro/storage/proiecte/1585687513puz_sector_5.pdf:
Se încalcă prevederile art. 71 din OUG nr. 195/2005 cu sancţiunea nulităţii actelor care reduc suprafaţa spaţiului verde, adică a hotărârii ce se doreşte luată de CGMB pentru aprobarea acestui PUZ S5.

4. Spaţii verzi : trebuie ca PUZ S5 să fie corelat cu art. 71 din OUG nr. 195/2005 şi cu art. 18 din Legea nr. 24/2007 :

De exemplu, spaţiul din PUG ce apare încadrat în UTR „V” este redus, în contra art. 71 din OUG nr. 195/2005, cu sancţiunea nulităţii PUZ S5. Vezi suprafaţa V6 – păduri de agrement (conform PUG http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_UTR.pdf), care este redusă, prin înlocuirea cu L1, L3a, L4a, CB1, CB3.1, M2, T1, în contra art. 71 din OUG nr. 195/20051.

Importanţa nereducerii suprafeţei spaţiilor verzi prin PUZ este verificată prin, de exemplu, anularea PUZ Sector 6 – vezi dosar nr. 47553/3/2015*2 pe acest motiv al prevederii în PUZ a unor unităţi teritoriale de referinţă incompatibile cu situaţia existentă de spaţii verzi. Reducerea suprafeţelor verzi este sancţionată, pe lângă nulitatea actelor, prin art. 96 din OUG nr. 195/2005 şi prin art. 23 din Legea nr. 24/20073 cu amendă, respectiv amendă pentru fiecare metru pătrat de spaţiu verde afectat.

5. PUZ S5 nu prevede indicatorii urbanistici UTR V6 – păduri de agrement. Este inadmisibil să aprobi o documentaţie de reglementare PUZ în asemenea termeni vagi :

Nu vrem să ajungem la o situaţie de a avea mai multe construcţii decât copaci şi totul în numele agrementului4 ! Vrem ca această pădure să îşi îndeplinească menirea de filtru, pentru îmbunătăţirea calităţii aerului pe care îl respirăm.

6. Calculul suprafeţei de spaţiu verde pe cap de locuitor porneşte de la premizele false ale (i) suprafeţei spaţiului verde existent şi al (ii) unui număr redus al locuitorilor.

Cu privire la spaţiul verde existent, s-a pornit de la premiza falsă preluată în Raportul de mediu pag. 23-24 că toate parcelele din Sectorul 5 au un spaţiu verde egal cu suprafaţa parcelei minus POT maxim. Însă, spaţiul verde existent este MULT MAI MIC ! În primul rând, chiar prin documentaţiile de urbanism (vezi însuşi Regulamentul local de urbanism al Municipiului Bucureşti5) spaţiul verde este cel care mai rămâne după ocuparea spaţiului, pe lângă amprenta clădirii (POT) cu circulaţiile şi accesele. În al doilea rând, din păcate, în majoritatea covârşitoare a construcţiilor noi din Sectorul 5 nu există niciun metru pătrat de spaţiu verde !

Trebuie avut în vedere auditul Curţii de Conturi efectuat în 20146, care menţionează că Sectorul 5 avea, în urma realizării cadastrului verde în perioada 2009-2012, doar 369 ha de spaţiu verde şi că la nivelul Bucureştiului nu a fost atinsă ţinta de 26 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, ţintă asumată prin OUG nr. 114/2007.

De asemenea, trebuie avută în vedere cadastrarea spaţiilor verzi în aplicarea cerinţelor din OUG nr. 114/2007 şi urmărirea atingerii ţintei de 26 mp spaţiu verde pe cap de locuitor.

Aşadar, dacă am împărţi suprafaţa cadastrată prin Registrul spaţiilor verzi7 de 369 ha la numărul locuitorilor cu domiciliul (fără cei cu reşedinţa) în Sectorul 5 cum apare în statistica INS la 01.01.20198 de 303145 de persoane ar rezulta un coeficient de spaţiu verde de doar 12,17 mp pe cap de locuitor ! Deci, cu mult mai mică decât minimul de 26 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor stabilit prin lege în vigoare !

În concluzie, cu privire la spaţiile verzi, atragem atenţia asupra nerespectării de către proiectul PUZ S5 supus dezbaterii publice şi aprobării a obligaţiei din art. 72 din OUG nr. 195/2005 ca la elaborarea PUZ Sector 5 :
să se respecte atât cerinţa de a nu restrânge spaţiul verde de la art. 71, cât şi prevederi din reglementări speciale (cum e Legea nr. 24/2007) şi
să se prevadă „în mod obligatoriu, măsuri de menținere și ameliorare a fondului peisagistic natural și antropic al fiecărei zone și localități, condiții de refacere peisagistică și ecologică a zonelor deteriorate și măsuri de dezvoltare a spațiilor verzi, de protecție sanitară a captărilor de apă potabilă și lucrări de apărare împotriva inundațiilor”.

7. Corelarea PUZ S5 cu Planul de mobilitate urbană : lipsa parcărilor la intrarea în oraş, în apropiere în special de nodurile intermodale de transport în comun („park & ride”).

Dată fiind dezvoltarea zonelor urbane limitrofe Bucureştiului şi a fluxului mare de autovehicule, ar trebui ca PUZ S5 să prevadă în mod clar zone pentru parcările „park & ride”.

Necula Valentin	2020-05-18 18:13:05
Buna ziua, Spatiile verzi ar trebui protejate in contextul in care Bucurestiul este deja foarte poluat. Care este impactul asupra nivelului de poluare si asupra traficului? Ma opun acestui PUZ.

Ioana

2020-05-18 18:17:54

In zona din preajma Cimitirului Militar Ghencea, la sud de stadionul Steaua, terenul este prevăzut în PUG Bucuresti ca Zonă V6, adică zona pădurilor urbane. PUZ Coordonator Sector 5 schimba o parte din acest spațiu verde, încadrându-l în zone construibile, L1, L3a, L4a, CB1, M2. Acest lucru incalca prevederile art 71 din OUG 195/2005 privind protectia mediului: (1) Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.
(2) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută." Deci PUZ-ul si avizele obtinute sunt nelegale.

Elena

2020-05-18 18:30:10

Dezvoltati spațiile verzi dacă vă pasă! Administrația orașului este preocupată de calitatea vieții cetățenilor sau e doar o lozincă de campanie?? Chiar nu vedeți cât este de sufocat orașul, traversăm 3 cartiere ca să ajungem la un petec de parc, și acela aglomerat?? Căutați să măriți zonele verzi, de asta are nevoie orașul, chibzuiti-le cu grijă, toți am constatat în perioada pandemiei cât de important e un colț de natură! Dezvoltarea orașului înseamnă condiții de locuire, transport, timp liber mai bune pentru locuitori, nu dezvoltare imobiliară și supraaglomerare!!!

Rotaru Cristian

2020-05-18 18:55:33

Zona de sud a Bucurestiului are nevoie de încă un parc dd dimensiunile minime ale Parcului Carol. Zona s-a aglomerat mai mult decât suficient prin dezvoltarea cartierelor din proximitatea Prelungirii Ghencea dar si a complexelor prezidențiale din Bragadiru si Domnești. Deja se circulă sufocant. Fara ajutorul echipajelor de poliție ar fi haos in intersectiile 13 Septembrie Prosper Marriott dar si pe calea Rahovei. Spațiile verzi trebuiesc protejate cu orice preț. Spun un nu hotarat construcției de ansambluri rezidentiale in aceasta zona.

Mario	2020-05-18 19:18:17
Bucureștiul are deja deficit major de spații verzi, orice zonă verde trebuie păstrată ca o comoară. Va rog sa nu aprobati Puz-uri care distrug chiar si 1 metru pătrat de vegetație, singurii care beneficiază sunt dezvoltatorii imobiliari, restul cetățenilor vor fi sufocați !

Cristian	2020-05-18 19:21:18
Cand o sa plantam spatii verzi abia atunci ar trebui sa luam din astea existente. La urma urmei, la marginea Bucurestiului sunt multe terenuri pe care se poate construi in nestire! Acolo trebuie dezvoltare, nu luand din spatiile verzi si punand beton in loc!

Alex	2020-05-18 19:34:01
Vrem mai multe spatii verzi in Bucuresti, sunt locuri ce se pot amenaja ca parcuri. Legat de terenul fostei uzine Rocar ce se mai stie? este abandonat de multi ani, nu se poate face nimic pe el? ar fi un parc extrem de util in zona.

CAZACIOC	2020-05-18 19:57:31
Nu sunt de acord cu aceasta propunere!

Gabriel	2020-05-18 20:04:12
PUZ-ul sa prevada spatiu verde la standardele oraselor din vest pe care le tot lauda doamna Firea ca se compara cu ele. Din Nici un cartier nou construit nu ar trebui sa lipseasca un parc, copaci stradali si verdeata. De asemena parcare la nivel stradal obligatoriu.

Marian	2020-05-18 20:04:21
Mai multe spatii verzi. Vechile spatii industriale din zona Vulcan, transformate in parcuri. La o asemenea densitate de locuitori, in zona exista un singur parc, Sebastian.

Smihai	2020-05-18 20:29:37
Nu sunt de acord cu betonarea spatiilor verzi!!! Nu mai scapam odata de voi si porcariile voastre

Bianca

2020-05-18 20:58:34

MA OPUN propunerii de PUZ Coordonator Sector 5 de a încadrânda zona verde din preajma Cimitirului Militar Ghencea, la sud de stadionul Steaua, in zone construibile, L1, L3a, L4a, CB1, M2.
Suntem inconjurati de destul beton, iar 27 de grade se simt ca peste 30 grade in acest oras. Poluarea a atins un prag maxim.
Avem nevoie de verdeata oriunde este posibil, ca in price capitala Europeana care se respecta!

Adrian	2020-05-18 21:05:13
MA OPUN propunerii de PUZ Coordonator Sector 5 de a încadrânda zona verde din preajma Cimitirului Militar Ghencea, la sud de stadionul Steaua, in zone construibile, L1, L3a, L4a, CB1, M2. Ne ingropati in betoane!! Avem nevoie de spatiu verzi!

Asociatia Salvati Bucurestiul

2020-05-18 22:15:12

Precizam că am transmis prezentele observații și pe email la adresa relatiipublice@pmb.ro, întrucât acest site nu permite încărcarea de fotografii, iar observațiile noastre se fundamentează inclusiv cu capturi de imagini.
Observatii PUZ Coordonator Sector 5- Asociația Salvați Bucureștiul

A. Observații preliminare privind procedura de supunere a proiectului în dezbatere publică

În primul rând, precizăm că modalitatea de lăsare a comentariilor este una restrictivă, în sensul în care nu permite trimiterea și afișarea de imagini. Imaginile, hărțile sunt esența disciplinei urbanismului, prin urmare limitarea pe care o are site-ul de dezbateri publice al PMB face ca această procedură să fie, de fapt, viciată .

B. PUZ Coordonator este nelegal întrucât reduce spațiile verzi încălcând, astfel, art. 71 al OUG 195/2005

Cea mai flagrantă nelegalitate a acestui PUZ Coordonator care este elaborat în anul 2020 este faptul că sunt reduse spațiile verzi ale sectorului, în favoarea apariției unor investiții private, de cele mai multe ori ansambluri rezidențiale sau clădiri de birouri, încâlcându-se astfel prevederea imperativă din Legea mediului nr. 195/2005 care interzice diminuarea spațiilor verzi prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism.

B1. PUZ coordonator schimbă categoria de folosință a terenurilor din V în UTRuri care au funcțiuni construibile.

Redăm câteva exemple de spații V care se transformă în zone construibile.

1) Zona V1a din Str. Tudor Vladimirescu transformată parțial în zonă M3 în PUZ Coordonator

Un exemplu în acest sens este porțiunea de spațiu verde încadrată în PUG în zona V1a din zona străzii Tudor Vladimirescu, care în noul PUZ este micșorată considerabil, o parte din ea fiind inclusă în zona M3, o parte fiind ocupată de strada Tudor Vladimirescu care are alt traseu decât în PUG (în PUG este prevăzută ca o linie dreaptă care merge în continuarea Șoselei Panduri după intersecția cu Calea 13 Septembrie).

Reprezentarea zonei în PUG
[imagine lipsă]
Propunerea PUZ Sector 5 prin care parte din zona V1a devin zone M3.

[imagine lipsă]

2) Bucata din Parcul Sebastian care devine zonă CB1

Reprezentarea zonei în PUG
[imagine lipsă]

Propunerea PUZ Sector 5 prin care parte din zona V1a (Parcul Sebastian) devine zonă CB1.

[imagine lipsă]

3) O bucată din zona V3b situată în spatele Hotelului Marriot este trecută în zona M3.

Reprezentarea zonei în PUG și în PUZ Sector 5 propus, în care se observă cum apare în parcela V3b o bucată încadrată în M3.
[imagine lipsă]

Reprezentarea zonei în Google Maps în care observă că în prezent zona care ar urma să treacă în M3 este spațiu verde
[imagine lipsă]

4) Zona care înconjoară Cimitirul Militar Ghencea, situată la sud de stadionul Steaua București

Reprezentarea zonei în PUG din care se vede că parcela este încadrată în UTR V6 (zona pădurilor de agrement)
[imagine lipsă]

Captura din Google Maps care arată că zona este în prezent spațiu verde
[imagine lipsă]

Reprezentarea în PUZ Sector 5 propus, din care se vede că porțiuni importante din parcela V6 devin zone construibile încadrate în UTR L1, L3a, L4a, T1, CB1 și M2.
[imagine lipsă]

B2. Aprobarea PUZ Coordonator este neoportună întrucât reduce ÎN FAPT spațiile verzi și cifra de spațiu verde pe cap de locuitor, în condițiile în care orașul București are deschisă procedură de infringement pe calitatea aerului de către Comisia Europeană

Raportul privind Impactul asupra Mediului întocmit pentru PUZ Coordonator admite faptul că spațiile verzi din Sectorul 5 sunt o problemă care trebuie rezolvată, ele trebuind mărite. Cităm din conținutul RIM

Sectorul 5 nu se bucură de o suprafață generoasă a spațiilor publice, procentul de spații verzi fiind de 23,64% din suprafața sectorului. Gradul de deservire a rețelei de spații verzi publice este unul scăzut, iar cea mai mare parte a locuitorilor nu pot ajunge până la un spațiu verde amenajat în mai puțin de 10 minute. Problemele de mediu se vor manifesta în general doar în măsura în care aceste spații vor fi afectate de diverse lucrări de reparații, extinderi de rețele edilitare, căi de transport etc.
Sectorul 5 are cea mai mică suprafață de spații verzi pe cap de locuitor, acestea neacoperind nevoile populației. Acestea sunt distribuite neuniform în sector, nu sunt la un nivel calitativ optim, în zonele periferice încă slab dezvoltate și cu o densitate mică acestea sunt deficitare iar în zonele cu locuințe colective, spațiile verzi au probleme de capacitate.
În același timp, modalitatea prin care este calculat bilanțul spațiilor verzi, adică suprafața totală EXISTENTĂ de spațiu verde, este una fictivă, greșită.

Mai precis, este considerat ca spațiu verde existent și este inclus în calculul total, un procent ipotetic de 30% aplicat oricărui UTR dintre cele care au funcțiuni de construire. Cu alte cuvinte, PUZ Coordonator Sector 5 consideră că în toate acele parcele de blocuri, de case ori birouri existente deja în sector dețin un procent de 30% de spațiu verde păstrat din suprafața fiecărei parcele, pe care PUZ coordonator îl include la numărătoare.

În mod evident, acest calcul nu corespunde cu realitatea, în primul rând pentru că procentul de 30% de spații verzi pe care ar trebui să îl păstreze orice parcelă pe care se construiește un obiectiv nu era impus prin vechiul PUG, în al doilea rând deoarece există fenomenul urbanismului derogatoriu, prin care s-au adoptat documentații de urbanism care nu au păstrat respectivul procent de 30%.

Prin urmare, a considera că orice UTR din Sector are 30% spațiu verde și a include acel spațiu verde în calculul total de spații verzi este o ficțiune.

Redăm o captură din bilanțul teritorial al spațiilor verzi din PUZ Sector 5
[imagine lipsă]

Cu alte cuvinte, spațiul verde calculat în mod teoretic în UTRurile C (73,95ha), M (143,06 ha), L (280,28 ha) și A (9,35ha) nu este real, existent și în teren. În realitate, principalul tip de Unitate teritorială de referință (UTR) care se referă la spații verzi, și anume zona V și care redă cu certitudine suprafața spațiilor verzi însumează o suprafață totală de 171,9 ha +32,35 ha = 204,25 ha în PUZ coordonator Sector 5, fiind diminuată față de suprafața de 273,91 ha din PUG. PUZ Coordonator Sector 5 însumează aprox. 70 de ha de spații verzi pierdute ).

În ceea ce privește cifra de 27mp de spațiu verde pe cap de locuitor prezentată în Raportul de Mediu a PUZului și calculată după procedeul fictiv pe care l-am enunțat, ea este o cifră mincinoasă (așa cum arată și alte analize făcute), în realitate suprafața spațiului verde pe cap de locuitor fiind de 3 ori mai mică, situație de neacceptat în contextul procedurii de infringement pe calitatea aerului în București declanșată de Comisia Europeană.

C. PUZ Coordonator Sector 5 este nelegal încât operează o intrare în legalitate pentru construcții edificate fără autorizație de construire

În exemplul de la secțiunea B1, punctul 1), referitor la Zona V1a din Str. Tudor Vladimirescu transformată parțial în zonă M3, se observă dintr-o captură pe google maps faptul că bucățile care primesc prin PUZ coordonator încadrare în M3 se suprapun pe niște construcții deja edificate pe ceea ce trebuia să fie spațiu verde (o benzinărie Lukoil, o benzinărie Petrom, câteva blocuri etc).

Redăm o captură cu acestea
[imagine lipsă]

Art. 56 1 din Legea 350/2001 a urbanismului prevede faptul că este interzisă aprobarea de documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire, sau care nu respectă prevederile autorizației de construire:
Art. 561
Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire.

Construcțiile din exemplu au fost edificate pe spațiul verde, în mod nelegal, iar prezenta documentație de urbanism operează o intrare în legalitate pentru ele.

Aprobarea PUZ Sector 5 în această formă prin care sunt introduse în legalitate aceste construcții pe spațiul verde este ilegală, întrucât încalcă Legea nr. 350/2001 a urbanismului.

D. PUZ Coordonator Sector 5 propune noi străzi și artere fără să aibă la bază un studiu și/sau analiză de circulație

În conformitate cu Ordinul nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane
3.5.Proiectarea, sistematizarea și realizarea străzilor din localitățile urbane se fac în corelare cu planul urbanistic general al localității, pe baza studiului de dezvoltare și organizare a traficului, întocmit pentru o perioadă de perspectivă de minimum 15 ani, cu respectarea normelor tehnice în vigoare.
PUZ Coordonator Sector 5 își propune să îmbunătățească calitatea mediului prin extinderea sau crearea de noi artere de circulație.
Conform Raportului de evaluare a impactului de mediu, aceste noi artere de circulație create vor
Se consideră că prin implementarea Planului Urbanistic Zonal Coordonator pentru Sector 5 se va îmbunătății calitatea mediului prin reabilitarea/crearea de noi artere de circulație cu rol de a reduce poluarea dată de traficul rutier din oraș (CUM?), crearea de spatii verzi și impunerea întreținerii lor corespunzătoare.

Arterele de circulație propuse nu au la bază niciun studiu de trafic și analiză de circulație care trebuiau să fundamenteze oportunitatea acestor artere noi, dimensionarea lor, folosința lor (căi de rulare pentru mașini, pentru mijloace de transport în comun, pietonale etc) urmând prevederile prevăzute de Normativul C242 -93 privind Normativ pentru elaborarea studiilor de circulație din localități și teritoriul de influență

Remarcăm că, cel puțin în ceea ce privește artera care își propune să lege Bdul Mihail Sebastian cu Calea Progresului, configurația ei nu pare să rezolve traficul aglomerat existent pe Calea 13 Septembrie și Calea Rahovei (trafic problemă recunoscut chiar de RM), căci ea dirijează traficul tot spre aceste două artere.

Pentru a realiza o cale nouă care să diminueze traficul de pe Calea 13 Septembrie și Calea Rahovei ar fi fost necesar să existe o continuare a acestei artere propuse care să străpungă inclusiv Bdul Tudor Vladimirescu, prin Strada Gheorghieni și apoi Bdul Uranus.

Cu toate că în răspunsul pe care ni l-ați trimis la faza consultării pe avizul de mediu ne-ați comunicat că acest motiv privind lipsa studiului de trafic este fals, mai departe nu ați argumentat cu extrase concrete din studiul de trafic existent, prin care să ne argumentați oportunitatea construirii unei artere precum cea dintre Mihai Sebastian și Calea Progresului.

E. PUZ Coordonator Sector 5 propune străzi și artere preluate din alte documentații de urbanism (fie expirate, fie aflate în fază de aprobare) inițiate de investitori privați

Am arătat la secțiunea precedentă faptul că PUZ coordonator propune lărgiri de străzi și noi artere, fără să aibă la bază un studiu de trafic pentru oportunitatea acestora. Analizând exemplele acestor noi artere, am observat că ideea lor provine, de fapt, din propuneri de documentații de urbanism ale unor persoane private, căci nu sunt preluate din PUG, sau PIDU sau alte documente strategice. Un exemplu este exact artera care își propune să lege Bdul Mihail Sebastian cu Calea Progresului, pe care am tratat-o la secțiunea D precedentă, arteră care este prevăzută de PUZ Calea Rahovei nr. 286 A și Str. Sebastian nr. 88, care propune construcția unui ansamblu de locuințe LOCUINȚE COLECTIVE, SERVICII, COMERȚ ȘI BIROURI, CU REGIM DE ÎNĂLȚIME S+P+11E+12E DUPLEX, inițiat de un investitor privat.

Față de această chestiune, remarcăm că propunerea de arteră implică inclusiv expropieri (deci costuri financiare), însă planșa PUZ coordonator Sector 5 nu prevede în mod corect un culoar de expropiere și un timeline pentru această operațiune.

F. PUZ Coordonator Sector 5 modifică UTRuri întregi preluate din propunerile de documentații de urbanism ale unor investitori privați

Din analiza planșei PUZ coordonator Sector 5, se remarcă un exemplu flagrant de schimbare a unui UTR, respectiv situația cvartalului mărginit de Bdul Mihail Sebastian, Calea Rahovei, Calea 13 Septembrie și Calea Progresului. În acest cvartal, în partea dinspre Bdul Mihai Sebastian, există câteva străduțe înacadrate în UTR L1, pe care există case cu regim de înălțime P+1, precum clădire cu valoare estetică, care funcționează ca Școala Grigore Tocilescu.

Fără nicio justificare a oportunității, toată această parcelare este propusă în PUZ coordonator Sector 5 a fi încadrată în UTR CB3, zona polilor urbani principali, zonă care nu are nicio limită de înălțime pentru construcții.

Propunerea aceasta coincide cu propunerea de PUZ a unui investitor privat, în speță PUZ Calea Rahovei nr. 286 A și Str. Sebastian nr. 88, care propune construcția unui ansamblu de locuințe LOCUINȚE COLECTIVE, SERVICII, COMERȚ ȘI BIROURI, CU REGIM DE ÎNĂLȚIME S+P+11E+12E DUPLEX, construcție care ar urma să se învecineze cu un rând de case având înălțimea de P+1.

Cabinet de avocat

2020-05-18 22:59:15

Completare observaţii, relevantă şi pentru înţelegerea celor publicate deja:

Spaţiile verzi nu îşi pierd această calitate şi nici protecţia dată de Legea nr. 24/2007 privind spaţiile verzi din intravilan şi OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului prin menţionarea lor în cartea funciară la categoria de folosinţă „curţi-construcţii”.

Art. II din Legea nr. 135/2014, adaugă alin. (9) la art. 18 din Legea nr. 24/2007 cu următorul cuprins: „(9) Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu." Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/162176

Constituţionalitatea acestui articol a fost contestată la Curtea Constituţională a României în iulie 2019 (vezi http://213.177.9.214/ccrSearch/MainSearch/SearchForm.aspx), dosarul fiind în curs de soluţionare.

Este de dorit să se acţioneze în sensul legii şi ca în certificatele de urbanism să fie respectată distincţia dintre noţiunile de „funcţiune” şi „folosinţă”, întrucât criteriile pentru care sunt folosite şi scopul lor sunt diferite. Astfel, un teren poate fi încadrat din punct de vedere al regimului de urbanism în zona spaţiilor verzi (de exemplu, în unitatea teritorială de referinţă V1), iar din punct de vedere al categoriei de folosinţă, cum este utilizată în cartea funciară, în grupa terenurilor „curţi construcţii” ori chiar „arabil”, fără ca prin aceasta să fie eliminată protecţia dată acestor spaţii verzi, potrivit Legii nr. 24/2007 şi OUG nr. 195/2005.
Proprietarii privaţi ai spaţiilor verzi aflate sub protecţia Legii nr. 24/2007 a spaţiilor verzi din intravilan şi a OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, şi anume :
a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate;
b) spații verzi publice de folosință specializată:
1. grădini botanice (grădini în care sunt prezentate colecții de plante vii cultivate în condiții naturale ori de seră, în vederea studierii acestora sau doar pentru curiozitățile pe care le prezintă) și zoologice (orice colecție de animale vii, menținute într-un amplasament administrat și deschis publicului, în scopul promovării conservării biodiversității și pentru a furniza mijloace de educație, informare și petrecere a timpului liber, în relație cu prezentarea și conservarea vieții sălbatice), muzee în aer liber (instituție care dispune de un spațiu verde neacoperit, special amenajat, în vederea expunerii și studierii unor obiecte de artă, relicve, documente istorice și științifice și a educării publicului), parcuri expoziționale (spațiu verde special amenajat destinat informării publicului și promovării unor evenimente), zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;
2. cele aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire;
3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță (complex format dintr-un cadru vegetal și din zone construite, special amenajate și dotate pentru practicarea diferitelor sporturi (complex de instalații sportive);
c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive;
d) spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă (plantații realizate în lungul cursurilor de apă sau împrejurul lacurilor, al căror rol principal este de protecție a acestora);
e) culoare de protecție față de infrastructura tehnică (plantații realizate în lungul căilor de circulație sau în jurul unor instalații cu potențial ridicat de poluare, în vederea ameliorării calității mediului și protejării infrastructurii aferente);
f) păduri de agrement (pădure sau zonă împădurită în care se realizează diferite lucrări în vederea creării unui cadru adecvat petrecerii timpului liber);
g) pepiniere (teren pe care se cultivă și se înmulțesc plante erbacee și lemnoase până la transplantarea pentru plantare definitivă) și sere (terenuri acoperite de construcții ușoare destinate cultivării plantelor);
h) parcuri (spațiu verde, cu suprafața de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific și din zone construite, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților cultural-educative, sportive sau recreative pentru populație) ;
i) scuaruri (spațiu verde, cu suprafața mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice, social-culturale, de învățământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii și tineret sau în alte locații) ;
j) grădini (teren cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali care este folosit pentru agrement și recreere, fiind deschis publicului) ;
k) fâşii plantate (plantație cu rol estetic și de ameliorare a climatului și calității aerului, realizată în lungul căilor de circulație sau al cursurilor de apă) ;
l) spații verzi aferente locuințelor de tip condominiu (spații verzi formate dintr-un cadru vegetal, amplasate adiacent blocurilor de locuințe de tip condominiu, cu rol estetic și de protecție, de ameliorare a climatului și a calității aerului);
m) spaţii verzi amenajate ;
n) spaţii verzi prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism,
au dreptul la valorificarea acestora prin construire în limitele prevăzute de aceste legi, adică, spre exemplu : doar pentru utilitate publică pentru spaţiile înregistrate în Registrul spaţiilor verzi (consultaţi acest Registru aici: http://regver.pmb.ro/Index.aspx?id=4&site=1#id=4&site=1&zoom=1.844020255379668&lat=327079.4726&lon=587265.05504&layers=BTTTTTTTTTTTTTTT), doar construcţii cu amprentă la sol (POT) de maxim 10 %, doar anumite construcţii compatibile cu destinaţia de spaţiu verde. De notat că însăşi Curtea Constituţională a decis că protejarea spaţiilor verzi adusă de OUG nr. 195/2005 nu aduce atingere exercitării dreptului de proprietate.

În cazul în care proprietarii spaţiilor verzi aflate sub protecţia Legii nr. 24/2007 şi OUG nr. 195/2005 nu sunt mulţumiţi de condiţiile de construire, au dreptul la a primi bani ca despăgubire, prin mecanismul exproprierii pentru utilitate publică în scopul protejării spaţiilor verzi stabilit prin Legea nr. 255/2010. De notat că protejarea şi extinderea spaţiilor verzi prin expropriere este deja stabilită ca fiind de utilitate publică.

Este contra interesului public al locuitorilor din Bucureşti să plătească proprietarilor spaţiilor verzi protejate prin Legea nr. 24/2007 şi OUG nr. 195/2005 despăgubiri mai mari decât cele aplicabile în prezent, doar din cauza cadoului pe care l-ar face decidenţii acestui PUZ coordonator al Sectorului 5 în forma actuală prin creşterea artificială a valorii terenurilor : una este să despăgubeşti pentru că nu poţi construi clădiri mici compatibile cu destinaţia de spaţiu verde pe maxim 10 % din teren şi alta e să despăgubeşti pentru că nu poţi construi pe 75 % din teren 10 sau mai multe etaje.

Geangos Silviu-Iulian	2020-05-18 23:10:25
Zona aceea este excelenta pentru o padure urbana. Este mult mai necesara bucurestenilor decat blocurile noi, care sa aduca doar si mai mult trafic si aglomeratie in zona.

Ionut Marius

2020-05-18 23:54:14

Bataie de joc la adresa cetatenilor sectorului 5.In caz ca marii specialisti nu stiau, sectorul 5 la suprafata pe care o are (30km patrati) si la o populatie de 275000 de locuitori ar trebui sa aiba 715 hectare de spatiu verde, adica 24% din suprafata sectorului ar trebui sa figureze ca zona verde pe care nu se poate construi.

Cate parcuri a facut Primaria Sectorului 5 in 30 de ani?

O aberatie de PUZ facut in interesul unor baieti cotizanti, nicidecum in interesul cetatenilor care platesc taxe si impozite.In aceasta forma PUZ-ul trebuie RESPINS.